Proteze Auditive

Cum auzim?

Auzul este unul dintre cele cinci simturi prin care interactionam cu mediul inconjurator.

Pe langa importanta deosebita pe care o are ca mijloc de alerta (alarma de incendiu, masina, etc) un alt rol important este acela de a inlesni comunicarea interumana. Omul este o fiinta care trebuie sa socializeze iar acest lucru il face cu ajutorul limbajului, limbaj care se dezvolta corespunzator numai in cazul unui auz normal. Pentru intelegerea vorbirii nu este suficient sa auzim cuvantul,fiind foarte importanta intonatia si tonul care de cele mai multe ori dau intelesul. El este conectat cu sistemul activator ascendent ramânând astfel functional si în timpul somnului si permitând trecerea rapida a organismului în stare de alerta în urma unei stimulari sonore adecvate. Auzul joaca un rol deosebit de important în însusirea limbajului, dezvoltarea proprietatilor cognitive si dezvoltarea socio-afectiva

- Urechile noastre actioneaza ca un radar care capteaza sunetele venite din directii multiple. Structura complexa a fiecarei urechi proceseaza sunetele si le transmite catre creier unde sunt interpretate.

Sa luam, spre exemplu , sunetul unui camion care se apropie: cea mai apropiata ureche primeste semnalele sonore ceva mai devreme decat cealalta ureche si la o intensitate mai mare. Procesand aceste informatii acustice fine provenite de la fiecare ureche, creierul are capacitatea sa calculeze directia din care vine camionul si de asemenea ne poate “spune” cu aproximatie cat de aproape este.

Functiile urechii:

Urechea este un organ foarte complex, format din trei parti: urechea externa, urechea medie si urechea interna. Din urechea interna, nervul auditiv transmite informatia creierului pentru a fi procesata.

- Urechea externa

Urechea externă este alcătuită din pavilionul urechii şi conductul auditiv extern.

- Pavilionul auricular, inserat între apofiza mastoidă şi articulaţia temporo-mandibulară, este reprezentat de un schelet cartilaginos elastic acoperit de un tegument subţire, aderent la pericondru pe faţa externă.

- Conductul auditiv extern, lung de 25-30 mm, este format dintr-un segment cartilaginos extern şi un segment osos, mai scurt, situat în grosimea osului temporal. Tegumentul care căptuşeşte conductul este subţire, aderent la periostul subadiacent în porţiunea osoasă şi mai gros, conţinând foliculi piloşi şi glande ceruminoase în porţiunea cartilaginoasă.

- Inervaţia senzitivă este asigurată de nervul trigemen prin nervul auriculo-temporal şi ramuri senzitive din nervul facial

- Urechea medie

Urechea medie este alcătuită din casa timpanului împreună cu lanţul osicular (ciocanul, nicovala şi scăriţa) şi anexele acestuia: trompa Eustachio şi sistemul celular mastoidian.

- Casa timpanului este o cavitate aeriană interpusă între urechea externă şi cea internă, traversată de lanţul osicular. Este divizată în trei: recesul epitimpanic (atica), mezotimpanul şi recesul hipotimpanic. Atica se continuă cu antrul mastoidian printr-o porţiune mai îngustă. Multiplele formaţiuni care despart atica de mezotimpan, pot favoriza o aerare defectuoasă pentru aceasta, cu retenţia secreţiilor în inflamaţii. Recesul hipotimpanic este în raport cu golful venei jugulare.

- Membrana timpanică formează peretele lateral al casei fiind constituită din pars tensa şi pars falccida, având în structură cinci straturi histologice: epiodermic, epitelial extern, lamina propria, epitelial intern şi mucos.

- Peretele intern alcătuit din baza stâncii temporalului are ca repere importante: promotoriul, fereastra vestibulară, fereastra timpanică şi sinus tzmpani.

- Mucoasa care căptuşeşte cavităţile urechii medii este de tip pseudostratificat ciliat în jurul orificiului trompei Eustachio şi epiteliu cubic stratificat, în rest, cu celule mucoase şi glande submucoase.

- Trompa EUstachio face legătura între urechea medie şi rinofaringe. La adult, cele două treimi anterioare sunt cartilaginoase, iar treimea posterioară este osoasă, iar la sugar, porţiunea osoasă reprezintă mai mult de jumătate din lungimea trompei. Mecanismul de deschidere al trompei este muscular. Muşchiul peristafilin extern realizează prin contracţie deschiderea activă a trompei. Închiderea trompei cartilaginoase începe la capătul său istmic posteroextern şi progresează spre capătul antero-intern.