Regimul Alimentar al unui Bolnav care a Suferit un Accident Vascular

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Acest proiect trateaza Regimul Alimentar al unui Bolnav care a Suferit un Accident Vascular.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 26 de pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 5 puncte.

Domenii: Medicina, Industria Alimentara

Cuprins

I. Generalitati pag. 4 - 5
II. Cauzele AVC pag. 5- 6
III. Factori de risc pag. 6 - 8
IV. Simptome pag. 8 - 9
V. Mecanism fiziopatologic pag. 9 - 10
VI. Consecinte pag. 10 - 11
VII. Consult de specialitate pag. 11 - 13
VIII. Tratament pag. 13 - 15
VIII.1. Tratament de intretinere. Regimul pag. 15 - 22
VIII.2. Alegerea medicatiei pag. 23 - 25
IX. Sfaturi pentru o recuperare buna pag. 25
IX.1. Sfaturi pentru a face fata efectelor unui AVC pag. 25 - 26
IX.2. Sfaturi pentru membrii familiei pag. 26

Extras din document

I. GENERALITATI

România se afla printre primele locuri în lume privind mortalitatea prin accident vascular cerebral. Aceasta boala provoaca de trei ori mai multe decese în tara noastra decat în statele Uniunii Europene.

Anual, în lume, 5 milioane de oameni îsi pierd viata si alte 5 milioane raman cu dizabilitati severe din cauza accidentului vascular cerebral, potrivit datelor Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS). În România, accidentul vascular cerebral reprezinta prima cauza de mortalitate si morbiditate, afirma academicianul profesor doctor Constantin Popa, director al Institutului National de Boli Cerebro-Vasculare “Vlad Voiculescu”. În tara noastra se înregistreaza, în fiecare an, 290-300 de accidente vasculare cerebrale noi la 100.000 de locuitori.

În timp ce media europeana atinge aproximativ 200 de cazuri noi anual, iar în SUA media accidentelor vasculare cerebrale a scazut la 60-80 de cazuri noi la 100.000 de locuitori. Acest lucru a fost posibil datorita unor masuri eficiente de prevenire instituite din anii ’70.

Cele mai recente statistici ale OMS sunt însa alarmante. Accidentele vasculare cerebrale vor deveni pana în anul 2030 principala cauza a mortalitatii în lume. Potrivit acad. prof. dr Constantin Popa, incidenta acestei boli este în continua crestere în tara noastra. Îngrijorator este si faptul ca accidentele vasculare cerebrale sunt descoperite la varste din ce în ce mai tinere. Daca în urma cu 10-20 de ani, accidentele vasculare cerebrale apareau în jurul varstei de 70 de ani, în prezent acestea survin de la 50-60 de ani.

Creierul este un organ care are capacitate mare de refacere, insa nu se poate regenera in totalitate. Portiunile encefalului neafectate de accidentul vascular cerebral pot prelua cu succes functia tesutului cerebral lezat. In timp, se pot recupera anumite functii anterior alterate si persoana in cauza reuseste sa-si controleze treptat ariile cerebrale deficitare. Cu toate ca 15-30% dintre pacientii cu accident vascular cerebral raman cu cel putin o dizabilitate permanenta, mai mult de jumatate din restul pacientilor reusesc sa-si recastige majoritatea functiilor, independent.

Un accident vascular cerebral apare atunci cand un vas de sange (o artera) care furnizeaza sange la nivelul unei zone a creierului se sparge sau este blocat de un cheag sangvin. In cateva minute, celulele nervoase din acea zona sunt afectate si ele pot muri in cateva ore. Ca rezultat, acea parte a corpului care este controlata de zona afectata a creierului nu mai poate functiona adecvat.

In cazul in care apar simptome ale unui AVC este necesar un tratament de urgenta, exact ca si in cazurile de infarct miocardic. In cazul in care tratamentul medical este inceput cat mai curand dupa aparitia simptomelor, cu atat mai putine celule nervoase vor fi afectate permanent.

Accidentul vascular cerebral poate fi: accident vascular cerebral ischemic sau accident vascular cerebral hemoragic.

II. CAUZELE ACCIDENTULUI VASCULAR ISCHEMIC

Accidentul vascular ischemic este cauzat de un cheag de sange care blocheaza circulatia sangvina a creierului. Cheagul de sange se poate dezvolta intr-o artera ingustata care iriga creierul sau poate ajunge in arterele din circulatia cerebrala dupa ce a migrat de la nivelul inimii sau din orice alta regiune a organismului.

Cheagurile sangvine apar de obicei ca rezultat al altor defecte din organism care determina afectarea circulatiei sangvine normale, cum ar fi:

- rigidizarea peretilor arterelor (ateroscleroza). Aceasta este cauzata de tensiunea arteriala crescuta, de diabetul zaharat si de nivelul crescut al colesterolului sangvin

- fibrilatia atriala sau alte aritmii cardiace (ritmuri cardiace neregulate)

- anumite afectiuni ale valvelor cardiace, cum ar fi o valva cardiaca artificiala, o valva cardiaca reparata, o boala cardiaca valvulara precum prolapsul de valva mitrala sau stenoza (ingustarea) orificiului valvular

- infectia valvelor cardiace (endocardita)

- un foramen ovale patent, care este un defect cardiac congenital

- tulburari de coagulabilitate a sangelui

- inflamatie a vaselor sangvine (vasculita)

- infarctul miocardic.

Fisiere in arhiva (1):

  • Regimul Alimentar al unui Bolnav care a Suferit un Accident Vascular.doc