Rolul Asistentei in Ingrijirea Pacientului cu Litiaza Renala

Imagine preview
(9/10 din 3 voturi)

Acest proiect trateaza Rolul Asistentei in Ingrijirea Pacientului cu Litiaza Renala.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 32 de pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 6 puncte.

Domeniu: Medicina

Cuprins

SCURT ISTORIC AL AFECTIUNII pag 2
Capitolul I
ANATOMIA ŞI FIZIOLOGIA RINICHIULUI pag 2
Capitolul II
LITIAZA RENALA pag 3
2.1. DEFINITIE pag.3
2.2. ETIOLOGIA pag 3
2.3. CLASIFICARE LITIAZA RENALA pag 4
2.4.DIAGNOSTIC pag.5
2.4.1.DIAGNOSTIC DIFERENTIAT pag 5
2.4.2.DIAGNOSTIC PROPRIU-ZIS pag.5
2.5.TRATAMENT
2.5.1.TRATAMENT MEDICAMENTOS pag 6
2.5.2.TRATAMENT IGIENO-DIETETIC pag 7
2.5.3.TRATAMENT PROFILACTIV pag 8
2.3.4 TRATAMENT CHIRURGICAL pag 8
2.6.EVOLUTIE. PROGNOSTIC.COMPLICATII pag. 9
Capitolul III
ROLUL ASISTENTEI IN PACIENTUL CU LR
3.1.ROLUL PROPRIU pag 10
3.1.1.ASIGURAREA CONDITIILOR DE SPITALIZARE pag 10
3.1.2.EXAMINAREA PARACLINICA pag 10
3.1.3.ASIGURAREA ALIMENTATIEI pag 12
3.2.ROLUL DELEGAT pag 12
3.2.1.EXAMINAREA CLINICA pag.12
3.2.2.ADMINISTRATIA MEDICAMENTELOR pag 13
3.3.DESCRIEREA A DOUA TEHNICI pag 13
3.3.1.TEHNICA RECOLTARII URINEI pag 13
3.3.2.PUNCTIE VENOASA pag. 14
Capitolul IV
STUDIU DE CAZ
4.1.STUDIU DE CAZ pag.16
4.2 DESCRIEREA MANIFESTARILOR DE DEPENDENTA pag 17
4.2.1 CONDUITA DE URGENTA pag 18
4.2.2. ASIGURAREA CONDITIILOR DE MEDIU pag 18
4.2.3 ASIGURAREA CONDITIILOR DE IGIENA pag 18
4.2.4. INVESTIGATII EFECTUATE pag 18
4.2.5. TRATAMENT pag 19
4.3. GRILA DE DEPENDENTA pag 21
4.4 PLAN DE INGRIJIRE pag 23
4.5.EPICRIZA pag 30
BIBLIOGRAFIE pag 31

Extras din document

Litiaza renala loveste mult mai frecvent in perioadele de bunastare ale istoriei. Barbatii sunt mai frecvent afectati decat femeile. Dieta are un rol hotarator in formarea calculilor de calciu si de acid uric, insa si predispozitia genetica este responsabila cu declansarea bolii.

Litiaza renala se caracterizeaza prin prezenta calculilor (pietrelor) la nivelul rinichilor. Calculii pot avea dimensiuni si structuri variate.

Cel mai des intalniti sunt formati din oxalat de calciu si din fosfat de calciu. Mai rari sunt cei din urati, acid uric, fosfat amoniacomagnezian.

Calculii ce contin calciul apar mai frecvent la barbati, de obicei incepand dupa 30 de ani. Multe persoane care au avut o piatra vor mai depista si altele (de obicei cam o piatra la 2-3 ani).

Predispozitia spre calculii calcici se mosteneste. Calculii din acid uric se intalnesc mai frecvent tot la barbati, aproximativ jumatate dintre acesti pacienti avand si guta (cauzata de nivelul crescut al acidului uric in sange). Pietrele din fosfat amoniacomagnezian apar mai ales la femei, dupa infectii cu un microb numit Proteus; sunt calculi mari si periculosi.

CAPITOLUL 1

ANATOMIA ŞI FIZIOLOGIA APARATULUI RENAL

1.1. Anatomia şi fiziologia aparatului renal

Rinichiul - este un organ pereche parenchimatos situat retroperitoneal, la nivelul foselor lombare subdiafragmatice. În dezvoltarea sa ontogenetică, rinichiul se formează dintr-o porţiune nefrogenă a mezenterului, respectiv din coloane celulare numite nefroane, printr-o succesiune de etape ce constituie pronefrosul, mezonefrosul, şi metanefrosul, acesta din urmă va forma rinichiul definitiv. Rinichii nu se găsesc la aceeaşi înălţime, rinichiul drept fiind puţin mai coborât decât cel stâng din cauza ficatului. Polul superior al rinichiului stâng se află la nivelul vertebrei T11, iar polul inferior la nivelul vertebrei L4.

Rinichiul deplasat în jos din loja lui este un rinichi ptozat, iar cel dezvoltat şi fixat în afara lojei, oprit în ascensiune este un rinichi ectopic. Ca o malformaţie se poate întâlni unirea celor doi rinichi prin polii lor superiori sau mai frecvent prin cei inferiori realizând „rinichiul în potcoavă”. Se pot întâlni chiar mai mulţi rinichi sau doi situaţi unilaterali.

Rinichiul are formă de bob de fasole şi prezintă:

- două feţe: anterioară şi posterioară;

- două margini, laterală convexă şi medială în care se înfundă sinusul renal (în adâncul lui se găseşte hilul renal);

- doi poli: unul superior şi unul inferior, axul lor vertical fiind oblic în jos şi în afară, iar cel transversal oblic înapoi şi în afară.

Dimensiunea rinichilor este de regulă 12x6x3 cm, greutate între 120-200 gr şi sunt de culoare roşie - brună şi au consistenţă destul de fermă ca să lase impresiuni pe splină şi ficat.

Rinichiul este aşezat în loja renală, delimitat anterior de peritoneul parietal şi fascia prerenală, iar posterior de fascia retrorenală.

Loja renală între rinichi şi fascii este umplută cu un strat de grăsimi care formează capsula adipoasă perirenală Gerota, iar posterior între fascia lui Zuckerkond şi perete se află o grăsime formând capsula adipoasă pararenală.

Rinichii sunt fixaţi în lojele renale prin fascia renală, grăsimea parirenală, presa abdominală, vasele pedicului renal, fascia retrocolică Toldt şi peritoneu.

Datorită raporturilor cu diafragmul rinichii sunt mobili cu mişcări respiratorii amplitudine 3-5 cm.

Raporturi

Rinichii sunt aşezaţi cu partea posterioară pe peretele dorsal al trunchiului, alcătuit la acest nivel din muşchi pătratul lombelor, diafragm. Faţa anterioară a rinichiului drept este în raport cu faţa viscerală a ficatului, unghiul hepatic al colonului, colonul adiacent şi porţiunea descendentă a duodenului. Faţa anterioară a rinichiului stâng este în raport cu mezocolonul travers, splina, pancreasul, stomacul, colonul descendent şi ansele intenstinului subţire. Polii superiori ai rinichilor sunt în raport cu glandele suprarenale.

CAPITOLUL 2

LITIAZA URINARA

2.1. Definitie

Litiaza renala este determinata de prezenta unor concretiuni calcare in basinet si caile urinare, ce se produc prin precipitarea si cristalizarea substantelor care se gasesc in mod normal in urina; prezenta calculilor este asimptotica in unele cazuri; cand exista tendinta de migrare apar crize dureroase pornind din regiunea lombara (regiunea salelor) spre radacina coapsei, urinari dese, urine rosii (care arata prezenta sangelui in urina).

2.2 Etiologie

Calculii renali se formeaza atunci cand balanta intre apa, sarurile, mineralele si alte substante din urina se modifica. Modul in care aceasta balanta este modificata determina tipul de calcul care se formeaza. Cei mai multi calculi renali sunt formati din calciu si apar atunci cand nivelul acestuia in urina se modifica.

Factorii care determina modificarea balantei urinare sunt:

- lipsa unui aport suficient de lichide (deshidratare): in aceasta situatie, sarurile, mineralele si alte substante din urina precipita si formeaza calculul; aceasta este cea mai frecventa cauza de litiaza renala

- afectiuni medicale: exista multe boli ce pot afecta balanta normala ducand astfel la formarea de calculi; persoanele care au o boala inflamatorie intestinala sau care au suferit interventii chirurgicale la nivelul intestinului, nu absorb normal grasimile de la acest nivel; aceste modificari interfera cu modul in care este metabolizat calciul si alte minerale ducand la aparitia litiazei renale.

Fisiere in arhiva (1):

  • Rolul Asistentei in Ingrijirea Pacientului cu Litiaza Renala.doc