Rolul asistentei medicale in ingrijirea pacientilor cu accident vascular cerebral ischemic

Imagine preview
(8/10)

Acest proiect trateaza Rolul asistentei medicale in ingrijirea pacientilor cu accident vascular cerebral ischemic.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 61 de pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Stroe Aurora

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 6 puncte.

Domeniu: Medicina

Cuprins

INTRODUCERE 4
CAPITOLUL I – NOȚIUNI GENERALE DE ANATOMIE ȘI FIZOLOGIE A SISTEMULUI NERVOS
1.1. Sistemul nervos central 7
1.2. Sistemul nervos periferic 14
1.3. Sistemul nervos vegetativ 14
CAPITOLUL II – ABORDĂRI CONCEPTUALE CU PRIVIRE LA ACCIDENTUL VASCULAR CEREBRAL ISCHEMIC
2.1. Clasificarea actuală a bolilor cerebro-vasculare 16
2.2. Privire generală asupra factorilor de risc în accidentul vascular cerebral 22
CAPITOLUL III – ÎNGRIJIRI SPECIFICE ASISTENTEI MEDICALE ACORDATE PACIENȚILOR CU AVC
3.1. Participarea asistentei medicale la acte de investigație 26
3.2. Participarea asistentei medicale la intervenții autonome și delegate de aplicare a tratamentului 30
3.3. Tratament prin hidro-termoterapie 33
3.4. Tratament prin masaj 33
3.5. Terapia ocupațională 35
3.6. Boală. Evoluție. Complicații. Prognostic 36
3.7. Educație pentru sănătate 36
3.8. Norme de securitarte a muncii în domeniul sanitar 38
CAPITOLUL IV – CAZURI
4.1. Planul de îngrijire nr. 1 42
4.2. Planul de îngrijire nr. 2 49
4.2. Planul de îngrijire nr. 3 55
CONCLUZII 61
BIBLIOGRAFIE 63

Extras din document

INTRODUCERE

Cu câteva decenii în urmă existau posibilități restrânse de profilaxie și tratatament ale accidentului vascular cerebral ischemic în stadiul acut. Posibilitățile limitate de diagnostic și incapacitatea de a caracteriza leziunile vasculare cerebrale au restrâns substanțial mijloacele de tratament. Mijloacele moderne de investigație și-au adus contribuția și la aprofundarea cunoștințelor legate de fiziopatologia ischemiei cerebrale acute. Cunoștințele în domeniul patogenezei ischemiei cerebrale acute au deschis poarta unor strategii terapeutice noi și obligă medicul practician să iasă din inerția și negativismul ce pot, uneori, caracteriza atitudinea față de tratamentul stadiului acut al bolnavului cu accident vascular cerebral ischemic. În ciuda faptului că rezultatele tratamentului în stadiul acut al unui accident vascular cerebral ischemic nu sunt pe măsura exploziei informaționale legate de modificările de hemodinamică cerebrală și metabolism celular proării sindromului de ischemie-reperfuzie, cercetările care vizează tratamentul bolii cerebrovasculare ischemice continuă. În acest proces sunt antrenați o varietate de specialiști: neurologi, neurochirurgi, chirurgi vasculari, angiologi, interniști, cardiologi, anesteziologi, psihiatri și psihologi, specialiști în recuperare motorie și logopedică.

Unii cercetători explorează și evaluează posibilitățile medicale de tratament, cum sunt agenții trombolitici, anticoagulantele, antiagregantele plachetare precum și medicamentele care cresc rezisteța neuronului la hipoxie (neuroprotectoarele). Radiologii și chirurgii sunt antrenați în evaluarea tehnicilor intervenționale endovasculare. Chirurgii continuă să evalueze noi metode de reconstrucție și by-pass vascular. S-au inițiat studii clinice, multicentrice, internaționale care cântăresc valoarea celor mai bune mijloace de profilaxie și tratament ale bolnavilor cu accident vascular cerebral ischemic. În vederea atingerii acestui țel, sunt antrenați specialiști din diverse domenii, deschiși dialogului și colaborării. Rezultatele acestor cercetări sunt așteptate cu interes și speranțe de către medicul practician care în grija sa bolnavul cu accident vascular cerebral ischemic.

Principala problemă pe care o determină acidentul cerebral vascular (AVC), atât la nivel personal, cât și populațional, este cea a dizabilității – peste 40% dintre supraviețuitori rămânând cu un grad variabil de impotența funcțională.

Este totuși unanim acceptat faptul că tratamentul recuperator are ca scop limitarea impactului AVC-ului asupra calității vieții. Întrucât nu este doar o boala cerebrală, AVC-ul are impact atât asupra persoanei afectate cât și asupra familiei acesteia. Reabilitarea este un set complex de procese bazate pe participarea mai multor discipline și menite să amelioreze calitatea vieții persoanelor cu afecțiuni cronice.

Majoritatea pacienților cu AVC vor avea nevoie de asistența unei echipe specializate alcătuite din medici, asistente, terapeuți, asistenți sociali și psihologi, care va analiza particularitățile situației în fiecare caz în parte, va identifica obiectivele reabilitării și le va concretiza numai de comun acord cu pacientul.

Accidentul vascular cerebral (AVC) este a treia cauză de deces, în ţările dezvoltate şi prima în România . La nivel internaţional, anual cinci milioane de oameni decedează şi alte cinci milioane rămân cu handicapuri permanente.

Sistemul nervos face legătură dintre organism şi mediul înconjurător; controlează şi reglează activitatea tuturor ţesuturilor şi organelor.

Sistemul nervos ne controlează activitatea de la o mişcare la alta, totul fără excepţie; este cea mai complexă şi cea mai importantă reţea de control şi distribuţie a informaţiilor. Fără sistemul nervos nu există auz şi vedere. Nu este durere şi bucurie, dar nu sunt nici mişcări coordonate; ar fi de neînchipuit reglarea unor funcţii fiziologice ca digestia sau respiraţia fără să mai vorbim despre importanța memoriei şi a luării de decizii, despre sentimente, afectivitate, gândire şi vorbire. Deteriorarea celulei nervoase poate avea consecinţe grave deoarece celulele distruse nu se refac niciodată. Pentru susţinerea activităţii SNC este nevoie de mult oxigen şi substanţe nutritive, adică de o bogată circulaţie sanguină. La baza tulburărilor vasculo-cerebrale stau perturbarea în concentraţia de oxigen şi întreruperea circulaţiei prin anoxie.

Astfel se produc grave suferinţe tisulare cu leziuni mari şi deficite motorii.

Acestea sunt tranzitorii când capacitatea de redresare hemodinamică a creierului se poate restabili.

Leziunile devin ireversibile atunci când aportul celular energetic pentru menţinerea vieţii celulare devine insuficientă. Alături de tulburările de motilitate apar şi alte tulburări: de sensibilitate, sfincteriene, trofice, senzoriale. Factorii determinanţi sunt : HTA, ateroscleroza, traume psiho-afective, stări de încordare, conflictuale şi de tensiune emoţională, oboseală fizică, excese alimentare şi/sau alcoolice, insolaţia, variaţiile bruşte de temperatura şi de presiune. Dorind să ştiu cât mai multe în ceea ce priveşte această afecţiune am efectuat un studiu de cercetare intitulat: ÎNGRIJIREA PACIENŢILOR CU AVC ÎN SECŢIA NEUROLOGIE A SPITALULUI JUDEŢEAN ARGEȘ ÎN ANUL 2016.

Rolul asistentei medicale constă în a ajuta persoana bolnavă sau sănătoasă (sau să-l asiste în ultimile clipe) prin îndeplinirea sarcinilor pe care le-ar fi îndeplinit singur, dacă ar fi avut forţă, voinţă sau cunoştinţele necesare.

Fisiere in arhiva (1):

  • Rolul asistentei medicale in ingrijirea pacientilor cu accident vascular cerebral ischemic.doc

Bibliografie

1. Albu, Roxana, Anatomia și fiziologia omului, Manual pentru școlile postliceale sanitare, Editura Corint, București, 1996.
2. Arseni, C., Tratat de neurologie. Partea VI, București, Editura Medicală, 1982.
3. Borundel, C., Manual de Medicina Internă pentru cadre medii, Bucuresti, 1986.
4. Comes, Minodora Lavinia, Contribuția la etiopatogeneza accidentelor vasculare cerebrale, Teză de doctorat, U.M.F. Cluj-Napoca, 1995.
5. Gherasim, Leonida, Accidentul vascular cerebral ischemic, Editura Medicală, București, 2015.
6. Jianu, D. C., Sindroame neurologice, vol. I, LITO U.M.F.T., 2005;.
7. Mozes C., Îngrijirea specială a bolnavilor, Editura Media Sud, București, 2004.
8. Papilian, V., Anatomia omului, vol. I, Aparatul locomotor, ediția XI-a, revizuită integral de prof. univ. Ion Albu, Editura All, București, 2003.
9. Pătruț, Emil Mircea, Insuficiența circulatorie cerebrală, Editura Medicală, București, 2008.
10. Popescu, C.D., Neurologie integrală. De la simptom la tratament, Editura Polirom, București, 2002.
11.Robănescu, N. şi colaboratorii, Reeducarea neuro-motorie – Recuperare funcţională şi readaptare, Editura Medicală, Bucureşti, 1981.
12. Sbenghe, Tudor, Kinetologie profilactică şi de recuperare, Editura Medicală, Bucureşti, 1987.
13. Simu, M., Curs de neurologie, Editura Mirton, Timişoara, 2007.
14. Taylor, Dr. Jill Bolte, Revelații despre creier. Povestea unui specialist în neuroanatomie care a suferit un accident vascular cerebral, traducere de Bianca Nicoleta Mateescu, Editura Curtea Veche, București, 2011.
15. Titircă, Lucreția, Ghid de Nursing, Editura Viața Medicală Românească, București, 2008.