Stil de viață sănătos

Introducere

„Sănătatea nu este totul”, a spus cineva, „însă, fără sănătate,

totul este nimic”. Iar filozoful german Schopenhauer afirma: „Nouă

zecimi din fericirea noastră se bazează pe sănătate”. Şi fiindcă toţi

oamenii vor să fie fericiţi, nu ne mirăm de ce se vorbeşte atât de

des despre sănătate.

Este adevărat că, până la o anumită vârstă, sănătatea pare să fie

ceva de la sine înţeles, la care majoritatea oamenilor n-au timp să

se gândească, de parcă sănătatea ar fi un cont inepuizabil în bancă,

de miliarde. Aşa se face că, în vâltoarea multiplelor preocupări, cei

mai mulţi nici nu se gândesc că ar avea rost să facă ceva pentru

sănătatea moştenită fără vreun efort special, de la părinţi, şi pe care

speră s-o transmită urmaşilor lor. Nu-şi dau seama cât de mult putem face în favoarea sau în defavoarea sănătăţii şi nici nu se gândesc la

consecinţele care, mai devreme sau mai târziu, vor apărea negreşit.

Câte tinere ştiu că prin modul lor de viaţă – alimentaţie, fumat,

consumul de cafea, alcool sau droguri – determină starea de sănătate

a copiilor lor, contribuind astfel, într-un mod hotărâtor, la fericirea

sau la nefericirea acestora pentru toată viaţa?

Câţi ştiu că principala problemă pentru cele mai periculoase

boli din zilele noastre este lipsa de activitate fizică?

Câţi dintre cei care se mândresc cu pofta lor de mâncare ştiu că

fiecare al doilea cancer se datorează alimentaţiei?

Vesnic tanar

Alimentaţia sănătoasă, evitarea fumatului şi a alcoolului,

precum şi activitatea fizică, pentru a nu aminti decât câţiva factori,

ar putea prelungi viaţa cu 10 până la 20 de ani.

Înainte de toate, e nevoie de o anumită atitudine. Cum vedeţi

paharul? Pe jumătate gol sau pe jumătate plin? Optimismul, bucuria,

ce pot izvorî chiar şi din lucrurile cele mai neînsemnate cu care am

fost binecuvântaţi, constituie izvorul numărul unu al tinereţii. Manifestaţi

iubire nu numai faţă de cei din casa dumneavoastră, ci faţă de toţi

semenii. Zâmbiţi mereu şi nu fiţi zgârciţi în cuvinte de apreciere,

chiar şi faţă de şoferul troleibuzului.

A doua măsură pentru a rămâne tânăr ţine de alimentaţie. Îmi

vine greu să repet că mâncarea multă îmbătrâneşte, chiar dacă e total

vegetariană. Cine are grijă să nu încarce mereu organismul – cu

sosuri, grăsimi, carne, brânzeturi, unt, smântână, frişcă şi dulciuri –

adună ani buni în contul vieţii.

În al treilea rând, cine doreşte să rămână tânăr trebuie să fie

atent cu radicalii liberi. Aceştia sunt compuşi de oxigen, cu o

agresivitate foarte mare, care iau naştere în cantităţi mari în decursul

metabolismului, după expunerea la diferite toxice, de exemplu

fumul de tutun, unele medicamente şi toxine, razele ultraviolete

sau inflamaţii. Radicalii liberi atacă celulele sănătoase, lezând

ţesuturile şi organele.

A patra măsură care ne măreşte şansele de a rămâne biologic

tineri este activitatea fizică regulată. Pe lângă efectele favorabile

asupra aparatului cardiovascular, exerciţiul fizic întăreşte musculatura

şi scheletul, prevenind osteoporoza şi bolile articulare degenerative.

Cine doreşte să-şi păstreze aspectul tineresc are nevoie de somn

suficient şi de oxigen. În consecinţă, pentru majoritatea femeilor, îngrijirea tegumentelor constituie punctul principal în programul de

combatere a îmbătrânirii, iar activitatea fizică şi alimentaţia sunt

lăsate pe un plan secundar. Ar fi bine ca ordinea priorităţilor să fie

schimbată. Alimentaţia sănătoasă şi sportul pot face mai mult pentru

tegumente decât toate cremele şi loţiunile, oricât de scumpe.

Expunerea prelungită la soare îmbătrâneşte pielea, crescând

riscul cancerului cutanat. Acelaşi efect îl au solariile pentru bronzare,

care sunt la modă, chiar dacă se spune că, prin filtrele existente,

ultravioletele B sunt oprite. Cine doreşte să aibă o faţă plăcută nu

va recurge la ele, va evita arsurile de soare şi, ştiind că fumatul

reduce circulaţia sanguină a tegumentelor, nu va fuma niciodată.

În sfârşit, să nu uităm că, în fond, nu medicul răspunde de

sănătatea noastră, ci noi. O serie de boli se pot vindeca, dacă sunt

descoperite la timp. Cine se prezintă la medic în mod regulat, când

încă se simte perfect sănătos, poate evita o serie de surprize

neplăcute şi poate adăuga ani buni la viaţă. Controlul tensiunii

arteriale, al grăsimilor, al colesterolului şi al zahărului din sânge,

examinarea sânilor, căutarea hemoragiilor oculte în scaun şi

controalele regulate la ginecolog, urolog, gastroenterolog şi

cardiolog aparţin măsurilor de prelungire a vieţii.

Batranetea fericita

Profesor dr. Ursula Lehr, de la Centrul German de Studiu al

Îmbătrânirii, de la Universitatea Heidelberg, susţine că îmbătrânirea

sănătoasă se sprijină pe patru piloni:

1. Crearea de condiţii optime de dezvoltare în copilărie. Ce păcat

că, dintr-o iubire greşit înţeleasă, părinţii şi bunicii îi obişnuiesc pe

copii cu nenumărate alimente nesănătoase – să amintim doar

varietatea infinită a dulciurilor!

Iar a fuma şi a consuma băuturi alcoolice în prezenţa copiilor este o adevărată crimă.

2. Al doilea pilon pentru o îmbătrânire sănătoasă constă în

prevenirea bolilor şi în împiedicarea apariţiei fenomenelor degenerative

şi de uzură.

3. Al treilea pilon constă în tratarea corectă a bolilor şi în remiterea

cât mai bună nu numai a tulburărilor organice, ci şi a celor psihice,

survenite după unele evenimente triste, de exemplu: pierderea

partenerului de viaţă, pensionarea sau intrarea într-un cămin de

bătrâni.

4. Al patrulea pilon pentru o îmbătrânire sănătoasă constă în

dezvoltarea capacităţii de a rezolva şi de a depăşi crizele din viaţă,

precum şi în crearea unei dispoziţii de a accepta unele situaţii

inevitabile, fiind dispus a trăi cu ele.

Ce determina stilul de viata sanatos?

Desigur, în primul rând preluăm, într-o măsură mai mare sau

mai mică, obiceiurile părinţilor – obiceiuri cu care am fost obişnuiţi

din fragedă copilărie. Aşadar, influenţa părinţilor e incontestabilă.

Dar stilul de viaţă e influenţat şi de educaţia din afara familiei,

de societatea în mijlocul căreia trăim.