Studiu de Caz in Ingrijirea Pacientei cu Avort Spontan

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Acest proiect trateaza Studiu de Caz in Ingrijirea Pacientei cu Avort Spontan.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 83 de pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 6 puncte.

Domeniu: Medicina

Cuprins

ARGUMENT
1. PARTE TEORETICA
CAPITOLUL I
Notiuni de anatomie si fiziologie a aparatului genital feminin 8
CAPITOLUL II
Avortul spontan,Notiuni despre boala,etiologie,simptomatologie 19
CAPITOLUL III.
Procesul de nursing 30
2.PARTE PERSONALA 34
CAPITOLUL IV
Prezentarea studiilor de caz 35
CAZUL NR 1 35
Plan de nursing.I 40
CAZUL NR II 45
Plan de nursing caz II 50
CAZUL NR 3 54
Plan de nursing caz III 60
CAPITOLUL V
Tehnici legate de planul de nursing 66
CAPITOLUL VI
Educatie sanitara 79
CAPITOLUL VIIConcluzii 81
Bibliografie

Extras din document

ARGUMENT

Avortul reprezintă întreruperea sarcinii în cursul primelor 6 luni de sarcină, înainte de viabilitatea produsului de concepţie.

Din punct de vedere legal, în ţara noastră se consideră avort expulzia unui produs de concepţie  28 de săptămâni cu un produs de concepţie cu greutatea mai mică de 1000 g.

În Statele Unite datorită progreselor terapiei intensive pediatrice, avortul este definit ca terminarea naşterii înainte de 20 de săptămâni după terminarea ultimei menstruaţii.

În funcţie de perioada de apariţie pe parcursul sarcinii deosebim:

Avort precoce – ce survine înainte de 12 săptămâni de gestaţie,

Avort tardiv – avortul între 13 şi 28 săptămâni de gestaţie.

Clinic şi ecografic, avortul precoce se subîmparte în:

Oul clar – ţesutul fetal nu este prezent;

Moartea fetală precoce – ţesutul fetal este prezent.

Riscul unui avort spontan la o femeie care nu prezintă antecedente este de 15%.

Riscul unui avort spontan la o femeie care a prezentat un avort spontan în antecedente este de 20%.

Termenul de avort habitual defineşte succesiunea a trei avorturi spontane succesive neintercalate cu naşteri.

Dacă femeia prezintă în antecedente două avorturi sau chiar mai multe ce sunt intercalate cu naşteri, poartă numele de avorturi repetate.

Termenul de boală abortivă, întâlnit în unele lucrări desemnează avorturi repetate şi avorturi habituale luate la un loc.

În primele săptămâni ale sarcinii este foarte greu de diferenţiat oul cu elementele anatomice constitutive deoarece există o infiltrare masivă cu sânge: denumirea dată este de molă sangvină sau molă cărnoasă (Prof. Dr. Săvulescu).

Deseori se elimină numai oul învelit de corion şi de vilozităţile coriale, caducele rămânând în uter.

Dacă oul moare în primele 3 săptămâni de sarcină embrionul se resoarbe rezultând o cavitate amniotică fără embrion, aşa numitul ou clar.

La 3-4 luni oul uman are părţile constitutive perfect distincte. Dacă este mort de mai mult timp apare procesul de mumifiere. Un făt mumificat este scurtat, pielea de culoare pământie, lichidul amniotic este resorbit în mare parte şi lasă pe suprafaţa pielii un depozit cremos.

CAPITOLUL I

NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE A APARATULUI

GENITAL FEMININ

ANATOMIA APARATULUI GENITAL FEMININ

Reproducerea este o caracteristica fundamentala a oricarei fiinte si se realizeaza prin participarea a doua organisme de sex diferit. Ea este rezultatul fecundarii gametului feminin (ovul) de catre gametul masculin (spermatozoid). Oul rezultat se grefeaza in cavitatea uterina, unde continua sa creasca si sa se dezvolte pana ce fatul devenit viabil este expulzat din uter prin actul nasterii.

Diferentierea sexuala este prezenta inca din momentul fecundarii oului, dfar diferentierea intersexuala somatopsihica are loc lent in timpul copilariei si se realizeaza dupa pubertate ca urmare a activitatilor gonadelor. In copilarie, hormonii sexuali secretati in cantitati reduse contribuie, impreuna cu ceilalti hormoni, la cresterea si dezvoltarea armonioasa a organismului, iar dupa pubertate, acesti hormoni secretati in cantitati crescute la femei cu anumite caracteristici ciclice, intretin functia sexuala.

Organizarea morfofunctionala a sistemului reproducator la ambele sexe este extrem de complexa, gonadele avand atat functia de a produce gameti (ovule si spermatozoizi) cat si pe cea de a secreta hormoni sexuali, care prin diferitele lor activitati asupra organelor genitale si asupra intregului organism, asigura conditii optime pentru reproducere.

Fisiere in arhiva (1):

  • Studiu de Caz in Ingrijirea Pacientei cu Avort Spontan.doc