Analiza Calității Senzoriale a Iaurtului

1. Introducere

În societatea modernă, omul este asaltat în fiecare zi de ritmul cotidian impus de schimbările tot mai dese intervenite în evoluţia societăţii. Poluarea, stresul, intensele solicitări zilnice conduc inevitabil la o scădere a rezistenţei organismului, acesta fiind tot mai expus şi mai vulnerabil. Astfel, inevitabil, apar întrebări referitoare la menţinerea sănătăţii şi protejarea organismului. Acestea sunt întrebări pe care fiecare persoană şi le pune, chiar dacă nu le formulează în mod explicit.

Iaurtul este considerat alimentul sănătos din familia lactatelor. Este considerat unul din alimentele care ajută la prelungirea vieţii. De obicei, iaurtul este corelat cu efectele sale benefice asupra organismului. Mulţi îl consumă drept adjuvant al digestiei. Iaurtul acidofil ajută la redobândirea florei bacteriene normale a colonului, ceea ce duce la o digestie completă şi la o valorificare mai bună a alimentelor bogate în fibre.

Iaurtul nu e o “revelaţie” a secolului nostru. Cu mii de ani în urmă, el era binecunoscut de unele popoare din Orientul Mijlociu şi constituia un aliment de bază. Efectele sale benefice în vindecarea diverselor boli intestinale l-au făcut repede cunoscut iar modul de producere a lui nu a mai putut rămâne secret.

Dar, deşi astăzi, 30% din populaţia globului consumă iaurt în mod regulat şi este un aliment foarte apreciat pentru gustul său, iaurtul avea un statut aparte la începutul secolului nostru - când era consumat doar la indicaţia medicilor. Secolul XX l-a transformat într-un aliment pentru consumul zilnic.

1. Caracterizarea generală a iaurtului

Iaurturile constituie una dintre cele mai dinamice categorii de pe piaţa produselor lactate proaspete, ritmul de creştere anual fiind de peste 20%. În ultimii 18 ani, evoluţia acestui segment a fost spectaculoasă. El este considerat alimentul sănătos din familia lactatelor. Piaţa iaurtului şi a produselor lactate se află în plin proces evolutiv; această tendinţă se manifestă şi în privinţa calităţii produselor şi în privinţa îmbogăţirii cu noi sortimente. Majoritatea producătorilor regionali susţin că, în ciuda greutăţilor financiare cu care se confruntă consumatorii, oferta nu poate acoperi cererea; pe de altă parte consumul anual de iaurt şi lactate pe cap de locuitor este evaluat la jumătatea celui înregistrat în majoritatea ţărilor Europei Centrale.

Iaurtul se prepară din lapte de vacă, capră, bivoliţă sau oaie, în care sunt încorporaţi cei doi fermenţi Streptococcus Thermophilus şi Thermobacterium Bulgaricus care vor transforma, fiecare separat, o parte din lactoza în acid lactic. Acţiunea celor două bacterii este optimă la temperaturi de 40-50 grade Celsius. Atunci când iaurtul este suficient de fermentat, este suficient să fie transportat la rece (4 grade C), pentru ca acţiunea bacteriilor sa fie oprită. După aceea, iaurtul poate fi conservat timp de o lună de la fabricarea lui. La începutul fermentării va acţiona mai mult streptococcus, care îi lasă apoi loc celuilalt ferment, thermobacterium, ceva mai rezistent la mediul acid. Ǐn general iaurtul existent în comerţ conţine mai mult thermobacterium, bacterie ce dă iaurtului un gust ceva mai acrişor. Fermenţii sunt de fapt bacterii lactice care, în procesul lor de metabolism, acţionează asupra laptelui transformându-l într-un aliment mai sănătos şi mai hrănitor.