Analiza Comparativă a Calității Produselor Frigorifice pe Piață

CAPITOLUL I – Introducere

Analiza comparativă a calităţii constă în aplicarea unor metodologii adecvate se presupun compararea a două sau mai multe produse pe bază caracteristicilor lor reprezentative.

Analiza comparativă a calităţii facilitează cunoaşterea reală a ofertei de produse / servicii, necesitate stingentă pentru toţi factorii care acţionează în medii economice concurenţiale, dominate de informaţii multiple, incerte şi chiar contradictorii în domeniul calităţii.

Criteriul de bază pentru aprecierea nivelului calităţii este gredul de satisfacere a nevoii clientului. Deci se urmăreţte evaluarea gradului de utilitate al produsului / serviciului, printr-o apreciere comparativă faţă de nevoia exprimată de consumatori, prin cerinţele de calitate formulate prin testări de piaţă.

Datorită caracterului compex al calităţii produselor, în practică se utilizează un sistem agregat de indicatori, care măsoară nivelul fiecărei caracteristici în parte. Un loc destul de important, în cadrul sistemului, în ocupă indicatorul sintetic al calităţii, care reflectă aportul caracteristicilor, ponderate după importanţă, exprimate fie cantitativ (numeric), fie atributiv (naţional).

Analiza comparativă a calităţii are următorii beneficiari:

- Societăţi comerciale din domeniul producţiei mărfurilor şi cel al prestărilor de servicii; aceşitia trebuie să cunoască permanent zona de piaţă specifică obiectivului lor de activitate printr-un studiu de marketing ţi să găsească astfel soluţii adecvate asigurării coerenţei politicii comerciale;

- Organizaţii cu atribuţii de supraveghere şi corectare a activităţilor de producţie în comercializarea mărfurilor şi în domeniul prestărilor de servicii cum ar fii: organele de control economic, organele de sinteză economică, organele fiscale, organele vamale care trebuie sîă cunoască raporturile calitative reale dintre mărfurile care compun segmentele de ofertă.

- Consumatorii, în calitatea lor de purtotori ai cererii, sunt cei mai independenţi să beneficeze de obiectivitatea rezultatelor analizei comparative a produselor / serviciilor. Aceştia sunt supuşi permanent unei publicităţi persuasive şi nu totdeauna corecte în privinţa calităţii produselor şi serviciilor, fapt care conduce la manifestarea unui comportament de comparare nejudicios.

Analiza comparativă a calităţii destinate cumpărotorilor se realizează în mod curent de organisme specializate să asigure protecţia consumatorilor (organizaţii ale consumatorilor; organisme guvernamentale) prin publicarea în reviste de specialitate sau în alte documentaţii destinate iformatizării ţi educării cosumatorilor. Când produsele sunt standardizate şi apoi certificate avem asigurată şi garanţia obiectivă ca mărfurile sunt de calitate şi corespund nevoilor cosumatorilor.

Principiile de bază ce trebuie respectate în desfăşurare unei analize comparative a calităţii sunt:

- Unitatea categorială a obiectului a.c.q. respectiv obiectului analizei să fie din aceiaşi categorie, descris prin aceleaşi caracteristici;

- Obiectul a.c.q. trebuie să răspundă aceleaşi nevoi, mai exact, aceluiaşi segment de nevoi sociale.

Obiectivele care se urmăresc prin analiza comparativă sunt următoarele:

- Stabilirea performanţelor diferitelor modele de produse;

- Compararea condiţiilor comerciale şi de service oferite de firmele producătoare (distribuitoare);

- Caracterizarea produselor din punct de vedere al caracteristicilor de calitate;

- Stabilirea raportului performanţă / preţ sau calitate / preţ.

Scopul analizei comparative a calităţii este să-l ajude pe cumpărător (consumator) în achiziţionarea de produse care să satisfacă nevoile acestuia la un preţ cât mai mic.

Analiza comparativă a calităţii îşi propune să informeze obiectiv consumatorul privind caracteristicile de calitate ale produselor / serviciilor şi să-l ajude în luarea deciziei de achiziţionare a produsului pe care şi-l doreşte şi de care are nevoie.

Astfel de analize comparative se fac în toate ţările dezvoltate de către organizatorii şi asociaţii ale consumatorilor, în colaborare cu laboratoarele acreditate să efectueze anumite încercări de caracteristici de calitate.

Analizele comparative, cu toate limitele lor şi publicarea constantă a rezultatelor obţinute, generează o influienţă spectaculară, atât asupra consumatorilor, cât şi producătorilor, bucurându-i pe primi şi punându-i în gardă pe producători / furnizor, aceştiaconstituindu-se în adevăraţi denunţători ai practicilor neloiale ale prosucătorilor şi făcându-i pe consumatori mai circumspecţi şi mai raţionali privind procesul de achiziţionare a bunurilor.

Criteriile esenţiale folosite în analiza comparativă a calităţii mărfurilor

Există o gamă largă de analiză comparativă a calităţii mărfurilor ale produselor şi servicilor.

În practică, pentru a asigura un nivel convenabil de obiectivitate a analizelor comparative, care privesc secmente mai largi ale cererii, se procedează la cunoaşterea prealabil a caracteristicilor cererii pentru o marfă anume, operaţiune ce presupune studii de piaţă corespunzătoare.

Tipologia analizelor comparative privind calitatea este structurată în funcţie de anumite criteriii:

- Gradul de importanţă - este dat de scopul efectuării analizei, mijloacele reclamante şi efectele antrenante. Analizele efectuate de societăţi comerciale în vederea optimizării propriei politici comerciale au obiective bine definite, presupun resurse în limitele posibilităţilor fiecărei societăţi şi antrenează efecte relativ limitete. Analizele efectuate în folosul consumatorilor presupun o independenţă totală şi reală faţă de interesele publicitare, întrucât rezultatele acestor analize sunt, pentru categorii largi de consumatori, singurele elemente de referinţă şi considerate ca atare în sabilirea comportamentului de cumpărare, din acest motiv, această categorie de analize constituie apanajul unor specialişti şi organizme de maximă probitate profesională şi morală.

- Complexitatea mărfii – determină hotărâtor analiza comparativă a calităţii mărfurilor.

Metodele clasice (simple) – prezintă avantajele operativităţii şi accesibilităţile, avantaje care le fac foarte răspândite în practică. Fiind însă restrânse la nivelul comparării unei singure caracteristici (metode unicriteriale), sau la nivelula două – trei caracteristici (metode bicriteriale respectiv tricriteriale) au un grad mare de subiectivism.