Analiza Merceologica a Ciocolatei Milka

I. ISTORICUL MĂRCII MILKA

În anii 1890 a fost scoasă pe piaţă ciocolata cu lapte Suchard. Unsprezece ani mai târziu, în 1901„Legenda Mov” vede lumina zilei, când numele mărcii „Milka” este înregistrat. Încă de la apariţie, ambalajul tabletei Milka este mov, pe acesta fiind imprimate o văcuţă şi o vedere panoramică a Alpilor.

Numele „Milka” reprezintă, de fapt alăturarea primelor silabe ale cuvintelor lapte(Milch) şi cacao(Kakao) în limba germană.Din păcate, pionierul Philippe Suchard, cel care a creat ciocolata Milka, nu a putut trăi clipa importantă a lansării oficiale a acesteia pe piaţă, deoarece a murit în anul 1884. Însă, ceea ce a lăsat înurmă, celor patru copii ai săi era o fabrică de ciocolată de primă clasă, care produce până în zilele noastre produse delicioase din ciocolată.În anul 1901 se lansează ambalajul de culoare mov al ciocolatei Milka. Pe fondul mov al ambalajului, apărea pentru prima oară o văcuţă din Alpi, pe vremea aceea încă în alb şi negru.Dar, de ce neapărat o văcuţă- Aceasta întruchipează mai bine decât oricare alt animal originea mărciiMilka: lumea Alpilor şi laptele din Alpi. Inspirată din motto-ul „Apropie-ţi depărtările, îndepărtează-te de toate cele cunoscute“, Milka nu a colorat numai ambalajul; emblema mărcii – văcuţa – a primit de asemenea culoarea mov, atrăgând atenţia din primul moment asupra ciocolatei.După ce, în prima campanie publicitară au apărut multe alte obiecte de culoare mov – brazi de Crăciun, baloane etc – văcuţa mov va rămâne, peste ani, emblema mărcii Milka.Aceasta se încadrează perfect în imaginea mărcii, întruchipând fineţea laptelui din Alpi. „În Alpi, aerul este mai curat, apa este mai pură şi iarba mai verde. De aceea văcuţele dau cel mai bun lapte. Din cel mai bun lapte, se produce cea mai bună, cea mai fină ciocolată”. Această sintagmă a deschis calea văcuţei mov din Alpi, şi de atunci este esenţa reclamelor Milka.

Din anii 1990, văcuţa, emblemă a mărcii, se regăseşte pe toate ambalajele Milka, devenind una dintre cele mai de succes figuri publicitare. Văcuţa mov, un simbol al calităţii, este considerată un personaj simpatic, credibil şi plin de bunăvoinţă. Si-a câştigat, între timp, fani în întreaga lume. Văcuţa Milka contribuie decisiv la vânzările anuale: circa 400 de milioane de tablete de ciocolată, 30 de milioane de Iepuraşi de Paşte şi Moşi Crăciuni şi multe alte produse din ciocolata fină Milka cu lapte din Alpi, în întreaga lume.

II. NOŢIUNI REFERITOARE LA VALOARE ŞI VALOARE DE ÎNTREBUINŢARE

MERCEOLOGIA este ştiinţa care are ca obiect de studiu MARFA şi provine de la cuvintele “merx” care în limba latină înseamnă marfă şi “logos” care în limba greacă înseamnă vorbire.

Orice produs care prin proprietăţile sale satisface necesităţile altor persoane decât ale producătorilor şi face astfel necesară vânzarea-cumpărarea prin intermediul pieţei, se numeşte marfă.

Satisfacerea nevoilor de consum ale populaţiei într-o societate civilizată, presupune existenţa unui sortiment variat de produse.Această satisfacere este mult uşurată în condiţiile economiei de piaţă, care permite ca raportul de mărfuri între cercetare şi ofertă să fie cât mai favorabil atât producătorilor, cât şi consumatorilor.

MARFA are două elemente: valoare şi valoare de întrebuinţare.

Valoarea mărfii este dată de faptul că marfa este produsul unei munci omeneşti. Întrucât preţul reprezintă expresia bănească a valorii mărfurilor, cu cât o marfă va avea mai multă muncă încorporată în ea, cu atât preţul mărfii va fi mai mare.

Valoarea de întrebuinţare a mărfurilor se referă la faptul că mărfurile sunt solicitate de cumpărători prin utilitatea lor , datorită proprietăţilor pe care le au.Aceasta (valoarea de întrebuinţare) este o noţiune complexă, care are un conţinut tehnic(materii prime, proces tehnologic, ambalare, transport, termen de valabilitate), economic şi socio-uman (influenţa mărfurilor asupra stării de sănătate a populaţiei, contribuţia lor asupra nivelului de cultură, civilizaţie şi educaţie).

Preţul ciocolatei Milka

Fundamentarea deciziei de preţ persupune 5 etape :

- analiza pieţei ţintă

- analiza factorilor economici care influenţează preţul

- stabilirea obiectivelor ce vor fi realizate prin preţ

- alegerea unei strategii de preţ

- stabilirea preţului de bază şi adoptarea lui temporară