Caracterizarea Merceologică a Mobilei

Proiect
3/10 (3 voturi)
Domeniu: Merceologie
Conține 1 fișier: pdf
Pagini : 22 în total
Cuvinte : 4961
Mărime: 1.59MB (arhivat)
Publicat de: Gabriel Adam
Puncte necesare: 5
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Oprea Ionut
Caracterizarea merceologica a mobilei

Extras din proiect

3.1 Obtinerea mobilei si influenta ei asupra calitatii

În obtinerea mobilierului se folosesc numeroase materii prime si auxiliare.

Dintre materiile prime principale mentionam cheresteaua, semifabricatele din lemn,

alte materii prime (metal, piele, mase plastice, textile, sticla etc.). Materiile prime

principale s-au tratat anterior. Se mai folosesc si materii prime si materiale secundare

care au rol tehnologic sau de a da estetica sau confortul dorit (tabelul 3.1)

Tabelul 3.1

Principalele materiale secundare folosite în obtinerea mobilei

1 Cleiuri Materiale cu proprietati adezive care, aplicate între doua

suprafete prin uscare sau polimerizare, realizeaza o

coeziune puternica.

2 Baituri Materiale cu ajutorul carora se da culoarea. Se prepara

dupa anumite retete, din coloranti organici de sinteza

dizolvati în apa distilata cu adaos de diferite substante.

3 Lacuri Formeaza pe suprafata mobilierului o pelicula solida,

elastica, cu sau fara luciu. Se utilizeaza lacuri pe baza de

derivati celulozici, lacuri poliesterice, carbamidice etc.

4 Articole de feronerie Cuprind accesorii si articole marunte ca: mânere,

broaste, balamale etc. Sunt realizate din otel, fonta

cenusie, aluminiu, materiale plastice etc. Sau acoperite

anticoroziv prin nichelare, cromare etc.

5 Materiale pentru tapiterie Cuprind materiale pentru:

- tapiteria fetelor: stofe de mobila, piele,

înlocuitori ai pielii, plusuri, goblenuri etc.

- Captusirea interioara: zegras, vata de bumbac,

pânza de sac, sifon, sfoara, materiale pentru

cusutul si formarea cantului etc.

Principalele operatii în obtinerea mobilei (figura 3.1) cuprind:

- obtinerea reperelor simple si complexe;

- finisarea reperelor si panourilor;

Merceologia

- obtinerea subansamblelor si montarea lor;

- finisarea finala a piesei de mobila (ansamblu).

3.1.2 Obtinerea reperelor simple si complexe

Uscarea. Se realizeaza la temperatura de 75-115ºC pâna se aduce

cheresteaua la umiditatea de 10%. O umiditate mai mare conduce la craparea

pieselor, au loc desprinderi ale peliculei de lac si deci influenteaza calitatea

mobilei.

Croirea bruta. Se realizeaza cu respectarea stricta a dimensiunilor cu

torelantele admise. Nerespectarea acestora creeaza dificultati de asamblare si în

exploatare. Croirea bruta a unor repere din cheresteua cu defecte duce la obtinerea

unui mobilier cu aspect exterior necorespunzator. Croirea se realizeaza cu

fierastraie circulare sau cu panglica.

1. Obtinerea

reperelor

si panourilor

2. Finisarea

panourilor

3. Montarea subansamblului

4. Finisarea finala (manuala)

Uscare

Croire

Curbare

Dimensionarea furnirelor

pentru furniruire

Pregatirea furnirelor pentru

furniruire

Încleierea si asamblarea

reperelor si panourilor

Furniruire

Chituire

Slefuire

Baltuire

Lacuire

Lustruire

Rindeluire

Tivire

Frezare

Sortarea furnirelor

Îmbinarea furnirelor

Figura 3.1 Principalele operatii tehnologice în obtinerea mobilei

Caracterizarea merceologica a mobilei

Curbarea. Confera forme ondulate unor repere, ca urmare a aplicarii unor

tratamente termice si mecanice corespunzatoare. Când eforturile de întindere sunt

excesive au loc ruperi de fibra pe partea convexa a lemnului, defect ce afecteaza

rezistenta.

Dimensionarea si profilarea reperelor. Cuprinde operatiuni ca: tivirea

(înlaturarea marginilor), rindeluirea (obtinerea unei anumite grosimi), frezarea

(obtinerea unor profile) si retezarea (taierea capetelor).

Pentru asigurarea unei asamblari corecte, prezinta importanta exactitatea

dimensiunilor reperelor si calitatea executiei acestora. Defecte ce pot aparea: repere

cu dimensiuni în afara tolerantelor stabilite de cotarea desenelor de executie,

provocate de uzura sabloanelor sau reglarea defectuoasa a sculelor.

Pregatirea pentru furniruire. Este o operatie care influenteaza aspectul

estetic al mobilei. Cuprinde: sortarea furnirelor si îmbinarea acestora.

" Sortarea furnirelor se face dupa nuanta si textura. Textura este data de

aspectul exterior al furnirului determinat de forma, dimensiunile si gruparea

elementelor anatomice ca: pori, inele anuale, raze medulare (mici luciri, oglinzi

perpendiculare pe inele anuale).

" Îmbinarea furnirelor sortate se face prin lipire cu banda de hârtie si se

obtin efectele estetice corespunzatoare. Defecte ce por aparea cu influenta asupra

calitatii sunt prezentate în tabelul 3.2.

Tabel

Preview document

Caracterizarea Merceologică a Mobilei - Pagina 1
Caracterizarea Merceologică a Mobilei - Pagina 2
Caracterizarea Merceologică a Mobilei - Pagina 3
Caracterizarea Merceologică a Mobilei - Pagina 4
Caracterizarea Merceologică a Mobilei - Pagina 5
Caracterizarea Merceologică a Mobilei - Pagina 6
Caracterizarea Merceologică a Mobilei - Pagina 7
Caracterizarea Merceologică a Mobilei - Pagina 8
Caracterizarea Merceologică a Mobilei - Pagina 9
Caracterizarea Merceologică a Mobilei - Pagina 10
Caracterizarea Merceologică a Mobilei - Pagina 11
Caracterizarea Merceologică a Mobilei - Pagina 12
Caracterizarea Merceologică a Mobilei - Pagina 13
Caracterizarea Merceologică a Mobilei - Pagina 14
Caracterizarea Merceologică a Mobilei - Pagina 15
Caracterizarea Merceologică a Mobilei - Pagina 16
Caracterizarea Merceologică a Mobilei - Pagina 17
Caracterizarea Merceologică a Mobilei - Pagina 18
Caracterizarea Merceologică a Mobilei - Pagina 19
Caracterizarea Merceologică a Mobilei - Pagina 20
Caracterizarea Merceologică a Mobilei - Pagina 21
Caracterizarea Merceologică a Mobilei - Pagina 22

Conținut arhivă zip

  • Caracterizarea Merceologica a Mobilei.pdf

Alții au mai descărcat și

Studiu de Caz - Cafeaua

CAPITOLUL 1. CARACTERIZAREA MERCEOLOGICA A CAFELEI Prezenta lucrare isi propune sa faca o trecere in vedere a principalelor caracteristici...

Rolul organizațiilor internaționale în dinamica securității globale

Organizatiile internationale permit statelor sa abordeze împreuna problemele comune, în cadrul unui proces decizional colectiv, chiar daca unele...

Bazele Merceologiei

CAPITOLUL I: OBIECTUL DE STUDIU AL MERCEOLOGIEI 1.1. Obiectul de studiu al merceologiei Stiinta marfurilor – Merceologia – are ca obiectiv...

Reciclarea Autovehiculelor Scoase din Uz

CE INSEAMNA RECICLAREA? Recilarea este un concept tot mai des intalnit inca din secolul al XX-lea care doreste limitarea risipei de resurse pentru...

Bazele Merceologiei

1.1 Obiectul merceologiei Etimologia cuvântului “merceologie” provine de la cuvântul merx (limba latină) – marfă logos (limba greacă) – ştiinţă...

Tehnici și metode moderne de control în sistemele de fabricație

momente istorice şi factori cu implicaţii importante în ceea ce priveşte calitatea: omul şi-a dezvoltat gustul pentru mai bun şi mai frumos din...

Te-ar putea interesa și

Lemnul

Cap.I Caracterizarea merceologica a lemnului si a produselor din lemn 1.1 Scurt istoric Lemnul constituie un material foarte important pentru...

Particularități ale Pieței Mărfurilor Nealimentare

1.1 Particularitati privind studiul marfurilor nealimentare pe piata româneasca Cunoasterea marfii de catre specialistii din comert are ca scop...

Studiu de Caz - Lemnul la SC Nature Design SRL

Introducere Marfurile nealimentare provin,in marea majoritate din domeniul anorganic:minerale,metale si semimetale,aliaje,sticla,materiale...

Ai nevoie de altceva?