Determinarea decalajului regional dintre 2 județe din 2 regiuni diferite - Olt și Sibiu

Proiect
8.3/10 (3 voturi)
Domeniu: Merceologie
Conține 1 fișier: docx
Pagini : 19 în total
Cuvinte : 5492
Mărime: 93.14KB (arhivat)
Publicat de: Albert Diaconu
Puncte necesare: 8

Cuprins

  1. INTRODUCERE
  2. I. ANALIZA SOCIO-ECONOMICĂ
  3. 1. DESCRIERE GENERALĂ
  4. 2.ECONOMIA JUDETELOR – analiza principalilor indicatori
  5. II. ANALIZA SWOT
  6. III. STRATEGIA DE DEZVOLTARE A JUDEŢELOR SIBIU SI VASLUI
  7. Concluzie
  8. Bibliografie

Extras din proiect

INTRODUCERE

România este împărţită în opt regiuni de dezvoltare, numite după poziţia geografică în ţară : Nord-Vest, Nord-Est, Sud-Vest, Sud-Est, Sud, Vest, Centru, Bucureşti şi Ilfov. Regiunile de dezvoltare se referă la subdiviziile regionale ale României create în 1998 pentru a coordona dezvoltarea regionala necesară pentru ca România să adere la Uniunea Europeană.

Aceasta lucrare consta intr-o analiza comparativa dintre doua judete aflate in regiuni diferite ale tarii, si anume, judetul Sibiu din Regiunea Centru si judetul Olt din Regiunea Sud-Vest. Motivul alegerii acestor 2 judete, consta in determinarea decalajului regional dintre ele, care este destul de pronuntat, avand in vedere faptul ca Sibiul este printre cele mai dezvoltate judete ale Romaniei, cu bogate resurse ale solului, cu o infrastructura relativ bine dezvoltata si cu un potential turistic si istoric deosebit. Judeţul Olt se distinge de celelalte judeţe ale ţării nu numai prin întindere şi simetrie faţă de albia Oltului, ci şi prin predominarea altitudinii sub 200 m, specifică câmpiilor, prin simplitatea structurii geologice şi zonalitatea latitudinală a condiţiilor bioclimatice şi pedologice.

1. DESCRIERE GENERALĂ

Localizare

Judeţul Sibiu este situat în centrul României, în partea de sud a Transilvaniei, străjuit de munţii Făgăraşului, Cibinului şi Lotrului, la o distanţă de 273 km de Bucureşti.Judeţele limitrofe sunt la nord - judeţul Mureş, la sud - judeţele Argeş şi Vâlcea, la est - judeţele Braşov şi Mureş şi la vest – judeţul Alba. In Judetul Sibiu se gasesc 188 de localitati. Dintre acestea, doua sunt municipii, Sibiu si Medias, 9 sunt declarate orase iar 53 sunt comune,situatia pe ultimii 3 ani,respectiv 2006,2007 si 2008 ramanand neschimbata. Resedinta de judet este municipiul Sibiu.

Judetul Olt este situat în sudul tării, pe cursul inferior al râului care i-a dat numele,la o distanta de 199 km de Bucuresti. Spre nord, judeţul Olt se învecinează cu judeţele Vâlcea şi Argeş, în vest cu judeţul Dolj, iar la est cu judeţul Teleorman. La sud, Dunărea reprezintă atât limita judeţului , cât şi o porţiune din hotarul cu Bulgaria pe 47 km lungime.Acest judet este organizat în 112 unităţi administrativ-teritoriale, din care două municipii Slatina şi Caracal, 6 oraşe si 104 comune cu 377 sate, situatia pe ultimii 3 ani,respectiv 2006,2007 si 2008 ramanand neschimbata.Resedinta de judet este municipiul Slatina.

Suprafaţă şi relief

Încadrându-se între judeţele mijlocii, judeţul Sibiu ocupă o parte a Podişului Transilvaniei cu o suprafaţă de 5433 km², ceea ce reprezintă 2,2 % din teritoriul ţării, clasându-se pe locul 24 din acest punct de vedere, şi 15,9 % din teritoriul Regiunii Centru, constituent al acesteia, alături de judeţele Alba, Braşov, Covasna, Harghita şi Mureş.

Suprafaţa totală a judeţului Olt este 5507 km2, reprezentînd 2,3% din teritoriul tãrii, situeazã judetul pe locul 23 la nivelul Românie şi face parte din categoria judeţelor care se întind în cea mai mare parte în Câmpia Română, fiind axat pe cursul inferior al râului Olt

Relieful judeţului Sibiu coboară de la sud, din zona montană care ocupă aproximativ 30 % din suprafaţa judeţului, reprezentată de Munţii Făgăraşului unde se întâlnesc înălţimi ce depăşesc 2500 m, munţii Cibinului şi ai Lotrului cu suprafeţe plane uşor vălurite, chiar la altitudini de peste 2200 m (masivul Cindrelului şi Ştefleşti), cu ridicat potenţial turistic şi de dezvoltare a zootehniei, spre nord unde se întinde pe aproximativ 50 % din suprafaţa judeţului zona de podiş (podişurile Hârtibaciului, Secaşelor şi Târnavelor) cu relief deluros cu înălţimi între 490 m şi 749 m. Între zona montană şi cea de podiş trecerea se face printr-o zonă depresionară de contact (depresiunea Făgăraşului sau Ţara Oltului, Sibiului, Săliştei şi Apoldului sau Secaşului) care se desfăşoară aproape continuu între cele două trepte de relief şi ocupă cca 20 % din suprafaţa judeţului, propice culturilor agricole.

Judeţul Olt face parte din seria judeţelor cu altitudine mică şi care nu depăşeşte nicăieri 450 m, chiar în punctele cele mai înalte din nordul lui, unde se află curba de 400 m. Analiza curbelor hipsometrice principale (300 m, 200 m si 100 m) indică panta lină a reliefului în aceeaşi direcţie, iar extinderea lor diferită în suprafaţă ne arată că cea mai mare parte a judeţului aparţine Câmpiei Române, cu altitudine sub 200m. În acelaşi timp trebuie accentuat asupra importanţei pe care o are curba hipsometrică de 200 m, ca limită geografică între Podişul Getic şi Câmpia Română pe direcţia Balş-Piatra Olt, Slatina-Corbu, în lungul căii ferate. Formele de relief ale judetului Olt apartin celor douã mari unitãti, respectiv Podisul Getic în partea de nord, care ocupã o treime din suprafatã si Câmpia Românã în sud, careia ii revin doua treimi. Valea Dunãrii, orientatã est-vest, dominã malul românesc si prezintã terase întinse. Valea Oltului reprezintã o adevaratã axã a teritoriului judetului.

Reţeaua hidrografică

Teritoriul judeţului Sibiu se împarte în două bazine hidrografice principale, BH Olt şi BH Mureş, spre care afluează cursuri de ape totalizând o lungime de 1331 km în bazinul Oltului (râurile Olt, Cibin, Hârtibaciu şi afluenţi direcţi) şi 606 km în bazinul hidrografic Mureş (râul Târnava Mare şi afluenţi direcţi). Un număr mare de lacuri naturale - glaciare şi sărate şi lacuri artificiale – pentru piscicultură, irigaţii, hidroenergetică, alimentare cu apă şi agrement, completează reţeaua hidrografică a judeţului.

Preview document

Determinarea decalajului regional dintre 2 județe din 2 regiuni diferite - Olt și Sibiu - Pagina 1
Determinarea decalajului regional dintre 2 județe din 2 regiuni diferite - Olt și Sibiu - Pagina 2
Determinarea decalajului regional dintre 2 județe din 2 regiuni diferite - Olt și Sibiu - Pagina 3
Determinarea decalajului regional dintre 2 județe din 2 regiuni diferite - Olt și Sibiu - Pagina 4
Determinarea decalajului regional dintre 2 județe din 2 regiuni diferite - Olt și Sibiu - Pagina 5
Determinarea decalajului regional dintre 2 județe din 2 regiuni diferite - Olt și Sibiu - Pagina 6
Determinarea decalajului regional dintre 2 județe din 2 regiuni diferite - Olt și Sibiu - Pagina 7
Determinarea decalajului regional dintre 2 județe din 2 regiuni diferite - Olt și Sibiu - Pagina 8
Determinarea decalajului regional dintre 2 județe din 2 regiuni diferite - Olt și Sibiu - Pagina 9
Determinarea decalajului regional dintre 2 județe din 2 regiuni diferite - Olt și Sibiu - Pagina 10
Determinarea decalajului regional dintre 2 județe din 2 regiuni diferite - Olt și Sibiu - Pagina 11
Determinarea decalajului regional dintre 2 județe din 2 regiuni diferite - Olt și Sibiu - Pagina 12
Determinarea decalajului regional dintre 2 județe din 2 regiuni diferite - Olt și Sibiu - Pagina 13
Determinarea decalajului regional dintre 2 județe din 2 regiuni diferite - Olt și Sibiu - Pagina 14
Determinarea decalajului regional dintre 2 județe din 2 regiuni diferite - Olt și Sibiu - Pagina 15
Determinarea decalajului regional dintre 2 județe din 2 regiuni diferite - Olt și Sibiu - Pagina 16
Determinarea decalajului regional dintre 2 județe din 2 regiuni diferite - Olt și Sibiu - Pagina 17
Determinarea decalajului regional dintre 2 județe din 2 regiuni diferite - Olt și Sibiu - Pagina 18
Determinarea decalajului regional dintre 2 județe din 2 regiuni diferite - Olt și Sibiu - Pagina 19

Conținut arhivă zip

  • Determinarea Decalajului Regional dintre 2 Judete din 2 Regiuni Diferite - Olt si Sibiu.docx

Alții au mai descărcat și

Rolul organizațiilor internaționale în dinamica securității globale

Organizatiile internationale permit statelor sa abordeze împreuna problemele comune, în cadrul unui proces decizional colectiv, chiar daca unele...

Bazele Merceologiei

CAPITOLUL I: OBIECTUL DE STUDIU AL MERCEOLOGIEI 1.1. Obiectul de studiu al merceologiei Stiinta marfurilor – Merceologia – are ca obiectiv...

Reciclarea Autovehiculelor Scoase din Uz

CE INSEAMNA RECICLAREA? Recilarea este un concept tot mai des intalnit inca din secolul al XX-lea care doreste limitarea risipei de resurse pentru...

Mierea, zahărul și produsele zaharoase

Produsele apicole: - produse apicole naturale directe: - mierea; - ceara; - propolisul; - polenul; - lăptişorul de matcă; - veninul de...

Bazele Merceologiei

1.1 Obiectul merceologiei Etimologia cuvântului “merceologie” provine de la cuvântul merx (limba latină) – marfă logos (limba greacă) – ştiinţă...

Tehnici și metode moderne de control în sistemele de fabricație

momente istorice şi factori cu implicaţii importante în ceea ce priveşte calitatea: omul şi-a dezvoltat gustul pentru mai bun şi mai frumos din...

Ai nevoie de altceva?