Evaluarea calității produsului - cartoful

I. INTRODUCERE

Cartoful prezinta o deosebita importanta in alimentatia oamenilor, in furajarea animalelor si pentru prelucrari industriale.

In alimentatia oamenilor cartoful se foloseste in stare proaspata sau sub forma de produse uscate si semipreparate. Este alimentul de baza sau complementar pentru o mare parte a populatiei Europei dar si din alte tari ale lumii.

Datorita gustului placut, a digestibilitatii si a valorii nutritive ridicate preparatele din cartof satisfac exigentele alimentare ale tuturor categoriilor populatiei, acesta fiind consumat fiert, copt sau prajit, sub forma de supe, salate, piureuri substituind de multe ori painea si fiind de neinlocuit ca aliment dietetic. Valoarea energetica a cartofului este ridicatI, datorita continutului mare de amidon, precum si altor substante cum ar fi: proteine, grasimi vitamine (in special vitamina C).

In furajarea animalelor cartoful este valoros, in primul rand pentru porcine si bovine dar poate fi utilizat si la alte specii de animale.

In industria amidonului si alcoolului, dintr-o tona de tuberculi se obtin 140 kg amidon sau 100 kg dextrina respectiv 95 l alcool : de asemenea se pot obtine 15 -17 kg cauciuc sintetic.

Cartoful se utilizeaza in industria alimentara, obtinandu-se produse uscate: faina, fulgi, deshidratat, gris, produse prajite: cips (felii subtiri prajite in ulei, crocante); pommes frittes (cartofi semiprajiti si congelati), cartofi pai.

II. CARACTERIZAREA MERCEOLOGICA A CARTOFULUI

1. Prezentarea produsului

Cartoful (Solanum tuberosum) este o planta erbacee din familia solanaceelor, cu flori albe sau violete si tulpini subterane terminate cu tuberculi de forma rotunda, ovala sau alungita. Planta este cultivata pentru acesti tuberculi care sunt comestibili, bogati in amidon, motiv pentru care sunt folositi in alimentatie si ca furaj.

Cartofii sunt originari din America de Sud, din regiunea Muntilor Anzi. In perioada precolumbiana in zonele aflate azi in Peru, Ecuador si Columbia se cultivau circa 200 de specii de cartof.

1.1. Clasificarea tipurilor de cartofi

Dupa perioada de vegetatie cartofii se impart in:

- timpurii  Fresco (95 de zile, perioada de vegetatie);

- semitimpurii  Bran, Rustic, Teo (95 110 zile);

- semitarzii  Super (110 130 zile)

- tarzii  Titus (peste 30 de zile).

Dupa calitate se impart in :

- Clasa A  pentru salate (tuberculii mai putin fainosi, nu se sfarama la fierbere; consistenta tare);

- Clasa B  pentru diferite preparate culinare (mai putin fainosi, crapa uneori la fierbere; amidon fin);

- Clasa C  fainos, are consistenta redusa si crapa la fierber;

- Clasa D  foarte fainos, se sfarama complet; amidon grosier folosit in industria sa.

Dupa modul de utilizare, soiurile de cartof se grupeaza in :

- soiuri de masa cu tuberculi avand peridesma fina , gust placut si continut mai redus in amidon

(14  17 %);

- soiuri industriale , cu tuberculi bogati in amidon si foarte productive , continut ridicat in amidon ( 20  25 % );

- soiuri mixte , care pot fi folosite atat in scop alimentar cat si pentru industrializare sau furaje;

- soiuri furajere , bogate in amidon si proteine .

Dupa orez, grau si porumb, cartofii reprezinta a patra sursa de energie alimentara.