Inovații ale ambalajului- factori de calitate și competitivitate

I. INTRODUCERE

Succesul produselor si implicit al companiilor pe pietele competitive nu poate fi explicat numai prin calitatea produselor, proiectarea lor ireprosabila, masuri de management financiar. Fiecare companie orientata spre piata si clienti a gasit un punct forte de diferentiere, utilizând estetica pentru a crea impresii generale pozitive, atât asupra produsului propriu-zis, cât si asupra serviciilor ce-l însotesc.

Importanta esteticii în viata consumatorilor asigura întreprinderilor posibilitatea de-a li se adresa printr-o varietate de experiente senzoriale benefice pentru ambele parti. Aceste oportunitati nu sunt limitate numai la sectoare de activitate, cum ar fi cel al modei, al articolelor cosmetice sau al produselor exclusive, de lux, pentru segmente de public „elitist”. Camere de filmat, masini de scris, râsnite de cafea, perii de dinti, toate aceste banale obiecte aduc dovada ca produsul industrial nu poate fi si nu trebuie sa fie numai util, ci si frumos.

De asemenea, se pun mari sperante în designul si estetica desfacerii, a prezentarii si promovarii în activitatea comerciala moderna, reflectând si aici gusturile în schimbare ale consumatorilor. Si aceasta pentru ca, asemeni multor altor firme, si întreprinderile industriale îsi creeaza imaginea în ochii clientilor, nu numai prin intermediul produselor, dar si prin ambalaje, brosuri, camionete de livrare, retea de distributie, publicitate comerciala etc.

Imaginea produsului din punct de vedere al inovatiei si al costului determina asteptarile consumatorului in materie de ambalare, noutatea ambalajului fiind practic un semnal pentru consumator in ceea ce priveste: preocuparea pentru echilibrul intre produs si ambalaj, grija pentru un aspect cat mai functional posibil, preocuparea estetica in crestere, dorinta de a fi cat mai bie informat, preocuparea pentru echilibru ecologic etc.

Initial rolul ambalajului a constat in protejarea marfii. Odata cu dezvoltarea productiei industriale s-a adaugat functia de transport si depozitare/logistica a ambalajelor.

Autoservirea ca forma de vânzare a produselor, consumul accentuat si concurenta au transformat ambalajul într-un “purtator de informatie si reclama”; societatile actuale de prestari servicii impun ambalajului si îndeplinirea functiei suplimentare referitoare la comoditate sau comfort.

Elementele de psihologie sociala, dorintele consumatorilor si importanta mesajului informational al ambalajului în asigurarea unei reale protectii a acestora, relatiile cu publicul si reclama, ecologia si, nu în ultimul rând, designul sunt factori ce determina complexitatea procesului de creare a ambalajelor.

II. NOTIUNI GENERALE

Ambalajul a devenit in ultima perioada unul dintre cele mai importante criterii de achizitionare a unui produs. O prezentare buna a produselor comercializate creeaza o prima imagine, care are un rol esential in decizia de cumparare. Daca pina nu demult firmele romanesti nu puneau prea mult accent pe modul in care isi „imbracau“ marfa, in ultima perioada concurenta produselor importate i-a determinat sa-si schimbe optica asupra ambalajelor.

Actualmente, în conditiile mondializarii pietei, ambalajul devine un

important instrument de comunicare, obiectivul fiind vânzarea aceluiasi produs în întreaga lume, cu acelasi ambalaj, tinând totusi cont de limbile, mentalitatile,cultura si cadrul legislativ specific. Iata de ce marci ca Marlboro, Coca-Cola, Minolta etc sunt cunoscute în toata lumea. Cu cât unicitatea ambalajului unui produs este mai pronuntata, cu atât produsul va fi recunoscut, distribuit cu succes si cumparat de consumatori.

În tratarea estetica a ambalajului trebuie sa se tina seama de existenta unui complex senzorial, care determina o manifestare de aprobare sau de respingere din partea simtului estetic al fiecarui individ, de efectul emotional declansat de actul de cumparare si de consum.

Aspectul formal, factorul vizual este una din principalele date ale emotiei

pe care designerul o are de rezolvat. Conceperea perceptiei ca proces unitar si dinamic al intersectiunii subiect-obiect, sublinierea unor tendinte fundamentale catre “forma privilegiata” (cea mai simpla si echilibrata) creeaza cadrul definirii posibile a unui optim perceptual vizual.

Întelegerea formei proiectate ca agent ce poate confirma sau contraria

experienta perceptuala, detailarea factorilor implicati în perceptie de catre

psihologii formei îsi dovedesc utilitatea, atât pentru designerul contemporan, cât si pentru cei care decid alegerea unor forme concrete.

Astfel, elementele designului de ambalaje sunt: forma grafica, echilibrul,

lumina, culoarea, miscarea, tensiunea, expresia.

Dar ambalajul modern este mai mult decât o suma a elementelor sale

componente. De aceea este vital ca, atunci când se proiecteaza un ambalaj, sa se stabileasca o scala a importantei diferitelor elemente, sa se dea fiecaruia greutatea sa vizuala.