Percepția calității vieții în mediul rural Dragoș Vodă

Proiect
8/10 (1 vot)
Domeniu: Merceologie
Conține 1 fișier: docx
Pagini : 47 în total
Cuvinte : 8137
Mărime: 7.59MB (arhivat)
Cost: 9 puncte

Cuprins

Cap I.Situatia existentiala la nivel local pag.1

1.1.Scurt istoric. pag.1

1.2.Cadrul natural pag.3

1.2.1. Consideratii generale pag.3

1.2.2.Relieful pag.4

1.2.3.Reteaua hidrografica pag.5

1.2.4. Cercetarea geotehnica pag.5

1.2.5. Clima pag.6

1.2.6 Flora si fauna pag.7

Cap II. Structura si dinamica populatiei pag.8

2.1 Miscarea naturala a populatiei si strucutra acesteia pe categorii de varsta pag.8

2.2 Repartizarea populatiei pe categorii de varsta pag.11

2.3.Structura confesionala pe religii pag.12

2.4.Repartizarea populatiei in functie de nivelul studiilor absolvite pag.12

2.5.Populatia active si inactive din localitate pag.13

2.6 Populatia activa pag.13

2.7 Populatia inactiva pag.14

2.8.Repartizarea populatiei ocupate in functie de activitatile econimice derulate pag.14

2.9. Populatia scolara pag.15

Cap.III. Cadrul economic Consideratii generale pag.16

3.1 Educatie si cultura pag.17

3.2 Sanatate si asigurari sociale pag.19

3.3Infrastructura de transport pag.20

3.4Transport rutier pag.21

3.5Transport feroviar pag.21

3.6 Transport in comun pag.21

Cap.IV. Infrastructura ,servicii si utilitatii pag.22

4.1 Sistematizarea si organizarea spatiului comunei Dragos-Voda pag.22

4.2 Infrastructura de mediu pag.23

4.3 Reteaua de distributie a apei potabile pag.23

4.4 Reteaua de canalizare pag.24

4.5 Reteaua de distributie gaze natural pag.24

4.6 Reteaua de distributie energie electrica pag.25

4.7 Serviciile de telefonie pag.25

4.8 Sistemul de irigatii pag.25

4.9 Alte utilitati furnizate populatiei localitatii pag.25

Cap.V.Analiza SWOT pag.26

5.1 Cadrul natural,resurse ,mediu pag.26

5.2 Mediu socio-cultural pag.28

5.3 Industrie si agricultura pag.30

5.4 Infrastructura pag.31

Cap.VI. Directii de dezvoltare pag.33

6.1 Dezvoltarea infrastructurii pag.33

6.2Promovarea si dezvoltarea turismului pag.36

6.3 Intarirea coeziunii sociale pag.38

Cap.VII.Surse de finantare pag.41

Cap.VIII.Parteneriate pag.42

Extras din document

Cap I. SITUATIA EXISTENTA LA NIVEL LOCAL

1.1.SCURT ISTORIC

Comuna Drago-Voda — judeul Cãlärai este formatä din trei localitäti componente — satele Socoalele, satul ccl mai vechi al comunei ce a luat flinta in anul 1883; Drago-Voda, cunoscut la Inceput sub numele de Satul Nou, dar mai ales sub numele neoficial de Zburghea, Inflintat In anul 1896, i Bogdana, sat Inflintat In anul 1899, care pânä In anul 1944 a fost cunoscut sub numele de Gara Bogdana.

a) Satul Socoalele

In anul 1882, In luna mai, comisia ad-hoc a aprobat sä fie ImproprietArii pe moia Buieti un numär de 91 de familii de Insurãtei, veniti din satele vecine din rândul crescätorilor de vite de pe tarlalele locale i din judeul Buzãu. In data de 2 decembrie 1882 comisia ad-hoc s-a Intrunit pentru a mai aproba Improprietärirea a Inca 11 locuitori, to pe mosia Buieti, care impreuna cu cei 102 Improprietarii prin actul din data de 3 mai 1882 au format satul Socoalele.

Suprafata totalä delimitatA a satului Socoalele a fost de 614, 35 hectare.

Denumirea satului Socoalele este cunoscutä sub formä de legenda cu mai multe variante. Dupä unii bãtrâni, satul si-a luat numele de la ,,Japsa Socoalelor “, sau Balta Mica, conform Dictionarului limbii române moderne. Potrivit altor opinii, denumirea provine de la o movilA ce se aflä la sud de satul Socoalele, care a fost cunoscutä sub numele de Socol. Adevärul este cã Japsa, movila i satul au luat numele bunului preot Socol.

Denumirea s-a dat de bätrânii cc Inca mai träiesc in zonã, numele find purtat in graiul br, In amintirea unui preot bätrân , numit Socol ce a locuit In acele Imprejurimi, preot care a fost luat ostatic de turci Impreunä cu cele 3 fete ale sale pe când tara platea tribut turcilor i care nu s-a mai Intors.

b) Satul Dragos-Vodà

La data de 1 aprilie 1908 a fost Infiintata comuna Drago-Voda, compusã din satele DragoVodä, Bogdana i Socoalele, toate dezlipite de la comuna Albeti. Reedinta comunei a fost stabilitä In satul Drago-Vodã.

In anul 1903 s-a obtinut Infiintarea scolii, iar In anul 1910 s-a construit primul local de scoalã format dintr-o salã de clasA, un hol la intrare si o cancelarie. Biserica din satul Dragos-Voda a fost construitä de Constantin Dinescu din Albeti.

Intre 1932-1934 s-a construit primul local de primarie pe locul unde In prezent se afla clädirea cea mare a Scolii Generale.

Datoritä aezàrii sale geografice, precum si a intereselor unor oameni politici din acele vremuri ca Vasile luga i cumnatul sau, Nicolae Popescu Baleni, de profesie avocat, fost judecätor si prefect al judeului lalomita, comuna Dragos-Vodã a devenit resedintà de plasa la 1 aprilie 1934.

c) SatulBogdana

Satul Bogdana a fost socotit ca o prelungire a satului Dragos-Vodà iar, dupä primul razboi mondial, i s-a dat numele de satul Gara Bogdana. Gara Bogdana i-a luat numele de la vechia denumire a moiei Albeti, care in vechime s-a numit moia Bogdànenilor i mult mai târziu - Moia Albeti. In primul an de Infiintare, In satul Bogdana s-au aezat 54 de familii.

Comuna Dragos Vodà s-a dezvoltat din punct de vedere urbanistic, pana in momentul de fatä, pe baza schitelor si detaliilor de sistematizare aprobate In diferite etape. In cadrul acestora nu s-a reusit o echilibrare Intre politica de demoläri, restrângere a perimetrului construibil, datoratä perioadei anterioare anului 1989 si cursului firesc de dezvoltare urbanisticä impus de necesitãtile reale ale societatii.

In evoluia sa, localitatea a acumulat o serie de contraste atât Intre zonele centrale i zonele periferice, cat i In cadrul acestor zone, existând o serie de neajunsuri legate de fondul construit, care au fost impuse de perioada Indelungata când flu au fost acordate autorizalii de construire pentru locuinte noi, pentru modemizarea locuintelor In general, aspectul calitativ al acestora neputând fi controlat.Comuna are in componenta trei loealitäti - Dragos VodA, Bogdana si Socoalele, amplasate relativ echilibrat In perimetrul teritoriului administrativ.

Dupã anul 1989, In localitatea Dragos Vodä s-au produs schimbäri majore care au fost generate de:

-o aparitia de societãti agricole private, industriale, comerciale, prestäri de servicii, etc.

-o desfiintarea unitatilor agro-industriale de pe teritoriul comunei;

-o restrueturarea sectoarelor industriale din perimetrul oraului Lehliu In care lucra o mare parte din forta de munca disponibilà in localitate. De asemenea, in aceasta perioada, intravilanul localitAtii a suferit modificAri prin mãrirea suprafetei construite datoritä solicitärilor populaiei, retrasä In mare parte In mediul rural.

Preview document

Percepția calității vieții în mediul rural Dragoș Vodă - Pagina 1
Percepția calității vieții în mediul rural Dragoș Vodă - Pagina 2
Percepția calității vieții în mediul rural Dragoș Vodă - Pagina 3
Percepția calității vieții în mediul rural Dragoș Vodă - Pagina 4
Percepția calității vieții în mediul rural Dragoș Vodă - Pagina 5
Percepția calității vieții în mediul rural Dragoș Vodă - Pagina 6
Percepția calității vieții în mediul rural Dragoș Vodă - Pagina 7
Percepția calității vieții în mediul rural Dragoș Vodă - Pagina 8
Percepția calității vieții în mediul rural Dragoș Vodă - Pagina 9
Percepția calității vieții în mediul rural Dragoș Vodă - Pagina 10
Percepția calității vieții în mediul rural Dragoș Vodă - Pagina 11
Percepția calității vieții în mediul rural Dragoș Vodă - Pagina 12
Percepția calității vieții în mediul rural Dragoș Vodă - Pagina 13
Percepția calității vieții în mediul rural Dragoș Vodă - Pagina 14
Percepția calității vieții în mediul rural Dragoș Vodă - Pagina 15
Percepția calității vieții în mediul rural Dragoș Vodă - Pagina 16
Percepția calității vieții în mediul rural Dragoș Vodă - Pagina 17
Percepția calității vieții în mediul rural Dragoș Vodă - Pagina 18
Percepția calității vieții în mediul rural Dragoș Vodă - Pagina 19
Percepția calității vieții în mediul rural Dragoș Vodă - Pagina 20
Percepția calității vieții în mediul rural Dragoș Vodă - Pagina 21
Percepția calității vieții în mediul rural Dragoș Vodă - Pagina 22
Percepția calității vieții în mediul rural Dragoș Vodă - Pagina 23
Percepția calității vieții în mediul rural Dragoș Vodă - Pagina 24
Percepția calității vieții în mediul rural Dragoș Vodă - Pagina 25
Percepția calității vieții în mediul rural Dragoș Vodă - Pagina 26
Percepția calității vieții în mediul rural Dragoș Vodă - Pagina 27
Percepția calității vieții în mediul rural Dragoș Vodă - Pagina 28
Percepția calității vieții în mediul rural Dragoș Vodă - Pagina 29
Percepția calității vieții în mediul rural Dragoș Vodă - Pagina 30
Percepția calității vieții în mediul rural Dragoș Vodă - Pagina 31
Percepția calității vieții în mediul rural Dragoș Vodă - Pagina 32
Percepția calității vieții în mediul rural Dragoș Vodă - Pagina 33
Percepția calității vieții în mediul rural Dragoș Vodă - Pagina 34
Percepția calității vieții în mediul rural Dragoș Vodă - Pagina 35
Percepția calității vieții în mediul rural Dragoș Vodă - Pagina 36
Percepția calității vieții în mediul rural Dragoș Vodă - Pagina 37
Percepția calității vieții în mediul rural Dragoș Vodă - Pagina 38
Percepția calității vieții în mediul rural Dragoș Vodă - Pagina 39
Percepția calității vieții în mediul rural Dragoș Vodă - Pagina 40
Percepția calității vieții în mediul rural Dragoș Vodă - Pagina 41
Percepția calității vieții în mediul rural Dragoș Vodă - Pagina 42
Percepția calității vieții în mediul rural Dragoș Vodă - Pagina 43
Percepția calității vieții în mediul rural Dragoș Vodă - Pagina 44
Percepția calității vieții în mediul rural Dragoș Vodă - Pagina 45
Percepția calității vieții în mediul rural Dragoș Vodă - Pagina 46
Percepția calității vieții în mediul rural Dragoș Vodă - Pagina 47

Conținut arhivă zip

  • Perceptia Calitatii Vietii in Mediul Rural Dragos Voda.docx

Alții au mai descărcat și

Rolul organizațiilor internaționale în dinamica securității globale

Organizatiile internationale permit statelor sa abordeze împreuna problemele comune, în cadrul unui proces decizional colectiv, chiar daca unele...

Bazele Merceologiei

CAPITOLUL I: OBIECTUL DE STUDIU AL MERCEOLOGIEI 1.1. Obiectul de studiu al merceologiei Stiinta marfurilor – Merceologia – are ca obiectiv...

Bazele Merceologiei

1.1 Obiectul merceologiei Etimologia cuvântului “merceologie” provine de la cuvântul merx (limba latină) – marfă logos (limba greacă) – ştiinţă...

Tehnici si Metode Moderne de Control in Sistemele de Fabricatie

momente istorice şi factori cu implicaţii importante în ceea ce priveşte calitatea: omul şi-a dezvoltat gustul pentru mai bun şi mai frumos din...

Te-ar putea interesa și

Percepția calității vieții în mediul rural Dragoș Vodă

SITUATIA EXISTENTA LA NIVEL LOCAL SCURT ISTORIC Comuna Dragos-Voda — judetul Calarasi este formata din trei localitati componente — satele...

Ai nevoie de altceva?