Percepția calității vieții în mediul rural Dragoș Vodă

Cap I. SITUATIA EXISTENTA LA NIVEL LOCAL

1.1.SCURT ISTORIC

Comuna Drago-Voda — judeul Cãlärai este formatä din trei localitäti componente — satele Socoalele, satul ccl mai vechi al comunei ce a luat flinta in anul 1883; Drago-Voda, cunoscut la Inceput sub numele de Satul Nou, dar mai ales sub numele neoficial de Zburghea, Inflintat In anul 1896, i Bogdana, sat Inflintat In anul 1899, care pânä In anul 1944 a fost cunoscut sub numele de Gara Bogdana.

a) Satul Socoalele

In anul 1882, In luna mai, comisia ad-hoc a aprobat sä fie ImproprietArii pe moia Buieti un numär de 91 de familii de Insurãtei, veniti din satele vecine din rândul crescätorilor de vite de pe tarlalele locale i din judeul Buzãu. In data de 2 decembrie 1882 comisia ad-hoc s-a Intrunit pentru a mai aproba Improprietärirea a Inca 11 locuitori, to pe mosia Buieti, care impreuna cu cei 102 Improprietarii prin actul din data de 3 mai 1882 au format satul Socoalele.

Suprafata totalä delimitatA a satului Socoalele a fost de 614, 35 hectare.

Denumirea satului Socoalele este cunoscutä sub formä de legenda cu mai multe variante. Dupä unii bãtrâni, satul si-a luat numele de la ,,Japsa Socoalelor “, sau Balta Mica, conform Dictionarului limbii române moderne. Potrivit altor opinii, denumirea provine de la o movilA ce se aflä la sud de satul Socoalele, care a fost cunoscutä sub numele de Socol. Adevärul este cã Japsa, movila i satul au luat numele bunului preot Socol.

Denumirea s-a dat de bätrânii cc Inca mai träiesc in zonã, numele find purtat in graiul br, In amintirea unui preot bätrân , numit Socol ce a locuit In acele Imprejurimi, preot care a fost luat ostatic de turci Impreunä cu cele 3 fete ale sale pe când tara platea tribut turcilor i care nu s-a mai Intors.

b) Satul Dragos-Vodà

La data de 1 aprilie 1908 a fost Infiintata comuna Drago-Voda, compusã din satele DragoVodä, Bogdana i Socoalele, toate dezlipite de la comuna Albeti. Reedinta comunei a fost stabilitä In satul Drago-Vodã.

In anul 1903 s-a obtinut Infiintarea scolii, iar In anul 1910 s-a construit primul local de scoalã format dintr-o salã de clasA, un hol la intrare si o cancelarie. Biserica din satul Dragos-Voda a fost construitä de Constantin Dinescu din Albeti.

Intre 1932-1934 s-a construit primul local de primarie pe locul unde In prezent se afla clädirea cea mare a Scolii Generale.

Datoritä aezàrii sale geografice, precum si a intereselor unor oameni politici din acele vremuri ca Vasile luga i cumnatul sau, Nicolae Popescu Baleni, de profesie avocat, fost judecätor si prefect al judeului lalomita, comuna Dragos-Vodã a devenit resedintà de plasa la 1 aprilie 1934.

c) SatulBogdana

Satul Bogdana a fost socotit ca o prelungire a satului Dragos-Vodà iar, dupä primul razboi mondial, i s-a dat numele de satul Gara Bogdana. Gara Bogdana i-a luat numele de la vechia denumire a moiei Albeti, care in vechime s-a numit moia Bogdànenilor i mult mai târziu - Moia Albeti. In primul an de Infiintare, In satul Bogdana s-au aezat 54 de familii.

Comuna Dragos Vodà s-a dezvoltat din punct de vedere urbanistic, pana in momentul de fatä, pe baza schitelor si detaliilor de sistematizare aprobate In diferite etape. In cadrul acestora nu s-a reusit o echilibrare Intre politica de demoläri, restrângere a perimetrului construibil, datoratä perioadei anterioare anului 1989 si cursului firesc de dezvoltare urbanisticä impus de necesitãtile reale ale societatii.

In evoluia sa, localitatea a acumulat o serie de contraste atât Intre zonele centrale i zonele periferice, cat i In cadrul acestor zone, existând o serie de neajunsuri legate de fondul construit, care au fost impuse de perioada Indelungata când flu au fost acordate autorizalii de construire pentru locuinte noi, pentru modemizarea locuintelor In general, aspectul calitativ al acestora neputând fi controlat.Comuna are in componenta trei loealitäti - Dragos VodA, Bogdana si Socoalele, amplasate relativ echilibrat In perimetrul teritoriului administrativ.

Dupã anul 1989, In localitatea Dragos Vodä s-au produs schimbäri majore care au fost generate de:

-o aparitia de societãti agricole private, industriale, comerciale, prestäri de servicii, etc.

-o desfiintarea unitatilor agro-industriale de pe teritoriul comunei;

-o restrueturarea sectoarelor industriale din perimetrul oraului Lehliu In care lucra o mare parte din forta de munca disponibilà in localitate. De asemenea, in aceasta perioada, intravilanul localitAtii a suferit modificAri prin mãrirea suprafetei construite datoritä solicitärilor populaiei, retrasä In mare parte In mediul rural.