Produse Alimentare cu Organisme Modificate Genetic

Introducere

O dată cu dezvoltarea cunoştinţelor de biologie celulară, genetică moleculară şi inginerie genetică, manipularea artificială a informaţiei genetice a devenit posibilă şi o dată cu ea au apărut biotehnologiile moderne cu aplicaţii în variate domenii precum medicina, industria farmaceutică, agricultura, industria alimentară etc. Este de necontestat faptul că genetica a devenit "actorul" principal al ştiinţei contemporane, domeniul cel mai fascinant, care permite intervenţia omului în procesele vieţii. Chiar dacă istoria geneticii ca ştiinţă de sine stătătoare măsoară mai bine de un secol, în domeniul agriculturii şi al industriei alimentare, aplicaţiile acesteia sunt relativ recente.

Una din consecinţele evoluţiei cunoştinţelor despre biologia moleculară, ştiinţa tânără, a permis accesul în patrimoniul geneticii indivizilor. Ea a condus către dezvoltarea unei unelte puternice, transgeneza sau geniul genetic, care, asociată tehnicilor clasice de îmbunătăţire a plantelor şi animalelor, permite să se producă « organisme modificate genetic » OMG. Progresele realizate în ultimii ani în ştiinţă şi tehnologie au avut un impact puternic asupra sectorului agricol şi a celui alimentar din întreaga lume. Metodele novatoare de producţie şi de transformare au revoluţionat numeroase sisteme tradiţionale şi capacitatea de producere a hranei pentru o populaţie aflată în continuă expansiune.

Organismele modificate genetic, create şi cultivate pe scară largă în Statele Unite ale Americii, sunt acceptate de guvernele unor ţări ale lumii (care merg până la a le prezenta drept o rezolvare a problemei foametei), dar sunt privite, în schimb, cu neîncredere de nenumărate alte ţări şi respinse cu vehemenţă de organizaţiile ecologiste, devenind astfel un subiect foarte controversat Unii specialişti chiar au ajuns să definească, mai în glumă, mai în serios, organismele modificate genetic ca « o soluţie periculoasă la o problemă inexistentă »

Plantele modificate genetic sunt create prin utilizarea tehnicilor ingineriei genetice. În ultimii ani, alături de metodele clasice de încrucişare a soiurilor sau de utilizare a îngrăşămintelor, au apărut metode noi, care presupun folosirea unor tehnici specifice ingineriei genetice. Produsele alimentare obţinute din organisme modificate genetic reprezintă un aspect important pentru acoperirea cererii populaţiei pentru produse alimentare prin metode moderne şi avantajoase pentru producători. În acelaşi timp, utilizarea acestor produse poate provoca efecte dăunatoare organismului uman. Luând în calcul faptul că nu există risc 0, acceptarea de către consumatori a produselor provenite din biotehnologii, rămâne în mare măsura la nivelul încrederii acordate instanţelor de control. Din acest punct de vedere, transparenţa şi informarea foarte sinceră a consumatorilor sunt de dorit, fiind necesară, în acest sens, adoptarea unei etichetări a produselor.

CAP.1.Definitii ale organismelor modificate genetic

În legislaţia din România privind regimul de obţinere, testare, utilizare şi comercializare a organismelor modificate genetic, acestea sunt definite ca « reprezentând orice organism, cu excepţia celui uman, al cărui material genetic a fost modificat altfel decât prin încrucişare şi/sau recombinare naturală sau orice entitate biologică capabila de reproducere sau de transferare de material genetic. »

În Germania, organismele modificate genetic sunt considerate « acele organisme al căror material genetic a fost modificat într-un mod care nu se regăseşte în natură, în condiţii naturale sau de recombinare naturală ». »Organismul modificat genetic trebuie să fie o unitate capabilă de autoreplicare sau transmitere a materialului genetic. »

În Statele Unite, termenul de organism modificat genetic se referă la « plante şi la animale care conţin gene transferate de la alte specii, pentru a obţine anumite caractere, precum rezistenţa la anumite pesticide şi ierbicide. » Transferul de gene apare şi în agricultura convenţională, dar, spre deosebire de ingineria genetică, acesta are loc între indivizi aparţinând aceleiaşi specii sau între specii înrudite. Marea diversitate a speciilor de plante şi de animale existente astăzi atestă faptul că întotdeauna s-au produs modificări în zestrea genetică a acestora. Însa toate modificările s-au produs treptat, în mod firesc, de-a lungul unor perioade foarte mari de timp şi de la sine, fără intervenţia omului.

Datorită limbajului universal al genelor (codul genetic), oamenii de ştiinţă pot transfera gene între diferite specii care nu sunt înrudite (animale, plante, microorganisme). De exemplu, genele unui peşte pot fi transferate la o plantă de tomate sau la căpşună pentru a le conferi rezistenţă sporită la temperaturi foarte scăzute. Plantele obţinute prin astfel de tehnici de inginerie sunt forţate să producă substanţele chimice ale peştelui, tocmai datorita acestui limbaj universal, ele ajungând să elaboreze, de pildă, o substanţă pe care peştii o produc, in mod normal, pentru a supravietui în apă rece.