Protecția consumatorului pentru vin și băuturi spirtoase

Cap 1. DESCRIEREA MERCEOLOGICA A VINULUI SI BAUTURILOR SPIRTOASE

Denumirea de VIN se atribuie bauturii obtinute prin fermentarea alcoolica a mustului de struguri proaspeti. Strugurii provin de la viya de vie Vitis Vinifera.

Romania s-a situat printre primele tari viticole, care a reglementat conditiile de producere a vinurilor cu denumire de origine (Legea de Aparare a Viticulturii- 1936). Noua lege a viei si vinului nr.244/2002 a fost armonizata cu Regulamentul de baza nr. 1493/1999 in vigoare cu UE. In conformitate cu aceasta lege « Vinul este bautura obtinuta exclusiv prin fermentatia alcoolica, completa sau partiala, a strugurilor proaspeti zdrobiti sau nezdrobiti, ori a mustului de struguri ».

Compozitia chimica a vinului este complexa ce constituie un sistem polifazic in care s-au identificat peste 300 de compusi de natura diferita si cantitati variate, foarte multe componente ce intra in alcatuirea sa, provin din struguri in stare neschimbata (acizii tatric, malic, citric, glucide, saruri minerale, vitamine, enzime, pigmenti etc), altele s-au format in timpul fermentatiei alcoolice sau a altor procese fermentative (alcoolii, acizii lactic, acetic si succinic etc), iar altele apar ca urmare a reactiilor ce au avut loc intre substantele existente (esteri, acetati, aldehide).

Vinurile naturale nealcoolizate au un continut de alcool etilic de

8-16% vol., iar glicerina care imprima finete si catifelare este cuprinsa intre 0,6 si 1,0 g%. Vitaminele din vin provin in cea mai mare parte din struguri, iar ca urmare a activitatii levurilor unele din ele isi sporesc proportiile, dintre acestea mentionam vitaminele B1, B2, B6, acidul pantotenic si altele.

In afara combinatiilor organice, vinul contine substante minerale ce provin din struguri, din tratamentele cu diferite substante aplicate vitei de vie, mustului si vinului, din praful atmosferic depus pe struguri si din contactul mustului si vinului cu vasele si instalatiile vinicole. Principalele elemente minerale ce se intalnesc in vin : S, Cl, P, Br, I, Na, Mg, Ca, Fe, Cu, Al, Zn, Mn. etc.

Calitatea vinului este data de ansamblul insusirilor senzoriale, fizico-chimice si biologice, masura in care vinul corespunde pretentiilor senzoriale ale consumatorilor avizati.

Caracteristicile senzoriale ale vinului- limpiditate, culoare, aroma (buchet), gust- sunt puse in valoare prin degustare cu punctaj.

BAUTURILE ALCOOLICE TARI

Denumirea generala de rachiuri se atribuie bauturilor alcoolice tari obtinute prin distilarea : fructelor fermentate, terciurilor de cereale fermentate, a vinurilor ; sau prin amestecarea alcoolului etilic alimentar cu apa si eventual esente, zahar, toate supuse procesului de maturare.

Pe plan mondial se fabrica un numar insemnat de rachiuri care pot fi grupate astfel :

-Bauturi alcoolice tari naturale- care se obtin prin distilarea fructelor fermentate, a terciurilor de cereale fermentate, a vinului, precum si a deseurilor de la vinificatie, dupa fermentare ;

-Bauturi alcoolice tari industriale- care se obtin prin diluarea alcoolului etilic alimentar cu apa potabila (de mica duritate), sau apa distilata, cu sau fara adaosuri de esente, arome si zahar.

Cap 2. SINTEZA INFORMATIILOR DIN LEGISLATIE PRIVIND PROTECTIA CONSUMATORULUI PENTRU VIN SI BAUTURI SPIRTOASE

Condiţii de producere şi comercializare a vinurilor şi produselor

pe bază de must şi/sau vin

-Vinurile şi celelalte produse obţinute din must şi/sau vin, în momentul punerii lor în consum, trebuie să corespundă caracteristicilor organoleptice şi de compoziţie stabilite prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

-Practicile şi tratamentele autorizate pentru a fi aplicate în producerea musturilor, a vinurilor şi a celorlalte produse vinicole se stabilesc prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi, urmând să fie permanent actualizate în funcţie de progresele realizate în acest domeniu.

-Prepararea musturilor, a vinurilor şi a produselor vinicole din alte materii prime decât cele stabilite prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi sau schimbarea compoziţiei acestora prin adăugarea sau amestecarea unor substanţe, altele decât cele permise de lege, este interzisă.

-Constituie falsificări: diluarea vinului cu apă, mascarea unor defecte sau alterări ale vinurilor sau a băuturilor pe bază de must şi/sau vin prin adaosuri care determină modificări ale gustului, aromei şi compoziţiei naturale ale acestora, prepararea vinului din drojdie sau tescovină, precum şi folosirea oricăror practice nepermise prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

-Prin substituire se înţelege prezentarea sub o identitate falsă a musturilor, vinurilor sau a produselor vinicole.

-Identitate falsă reprezintă utilizarea fără drept a denumirii unui soi de struguri, a unui areal de producţie, a unei categorii de calitate, indicaţie geografică sau denumire de origine controlată, contrafacerea sau folosirea fără drept a însemnelor de certificare a calităţii