Studiu comparativ între cafeaua italiană Illy și cafeaua germană Tchibo

Rezumat

Cafeaua, dupa cum stim cu toti, este o băutură de culoare neagră ce conţine cofeină care se obţine din boabe de cafea prăjite şi măcinate, insa majoritatea oameniilor nu stiu ca aceasta licoara conţine vitamina PP (acid nicotinic sau niacina).

Planta cafelei este un arbust din familia Rubiacee caracterizata prin boabe mici, verzi care la maturitate devin rosii aprinse.

Simburii sunt extrasi din fruct dupa care printr-un proces complex si laborios, sunt selectionati, tratati, amestecati si in sfarsit prajiti si macinati.

Se stie ca pe glob, cafeaua este produsă în peste 50 de ţări. Habitatul natural al cafelei este zona tropicala, la inaltimi care variaza intre 200 si 2000 metri cu o clima calda, umeda si multe ploi. Astfel putem distinge doua specii de cafea comercializata - Arabica si Robusta.

Despre cafeaua Arabica se spune ca prefera inaltimile,se dezvolta cu precadere intre 900 si 2000 de metri, este mai delicata dar are si calitati superioare din punct de vedere organoleptic. Cu toate varietatile sale (Moka, Catuai, Bourbon, etc.).Cafeaua Arabica reprezinta trei sferturi din productia mondiala de cafea.

Cafeaua Robusta dupa cum ii spune si numele, este mai rezistenta, se dezvolta si in zone mai joase (intre 200 si 600 metri) si necesita mai putina atentie, motiv pentru care ajunge pe piata la preturi mai mici.Diferite sunt si caracteristicile produsului finit.

Cafelele Arabica sunt mai dulci, pline de aroma si usor acide. Continutul de cofeina variaza intre 1,1% si 1,7%.De cealalta parte cafelele Robusta, au corpozitate majora si sunt mai putin parfumate. Continutul de cofeina in schimb este aproape dublu si variaza intre 2% si 4%.

Ca si efecte ale cafelei, daca este consumata in doze mici produce efecte stimulative, mareste capacitatea de concentrare si imbunatateste tonusul.

Cantitatea de cofeina continuta intr-o cafea poate fi foarte diferita si depinde de mai multi factori, ca de exemplu amestecul folosit.

Un lucru important il reprezinta si modalitatea de pregatire a cafelei care influenteaza cantitatea de cofeina.

Fata de alte procedee de infuzare (filtru, cafea turceasca, moka, etc.) cafeaua espresso are cel mai slab continut de cofeina. Timpul foarte scurt de extragere nu permite topirea intregii cantitati de cofeina continuta in boaba macinata. O cescuta de cafea espresso cu un amestec format numai din cafea Arabica are un continut de cofeina de mai putin de 100 mg.O serie de studii stiintifice au subliniat faptul ca un consum zilnic cuprins intre 250 si 600 mg nu prezinta in mod special efecte negative asupra sanatatii.

In cea ce priveste recunoasterea calitativaa unui sortiment de cafea cel mai usor de verificat este aruncarea unui bob de cafea pe jos, daca sare inseamna ca avem de a face cu o cafea a de calitate.

Pentru a recunoaste, in schimb o cafea macinata de calitate trebuie sa punem o lingurita plina de cafea intr-un pahar cu apa si pulberea sa ramana la suprafata

Scopul si necesitatea lucrarii

De-a lungul timpului am observat ca, obiceiul de a se consuma cafea atat in randul tineriilor cat si in randul celor mai invarsta a devenit unul pot sa zic obisnuit, zilnic,bizar. Se stie ca, cel putin in Romania, acum 25-30 de ani nu toata lumea consuma cafea, ci cei mai instariti . Acum, in opinia personala, consider ca tot mai multe persoane consuma cafea sub diversele ei forme de preparare.

Am ales sa realizez aceasta lucrare, deoarece m-am angajat de putin timp in domeniul comertului online cu cafea, insa in acest interval mic de timp consider ca am aflat foarte multe informatii de care nu stiam mai nimic si mi s-au parut interesante sa le dezvalui si colegiilor mei.

Cred ca mai toata lumea consuma cafea si nu stie de unde provine, calitatea sau chiar modul de prepararea, in cazul in care nu si-o prepara chiar ei. Pe foarte multi i-am auzit ca au consumat o cafea buna la cafeneaua ‘’x ‘’, insa foarte putin stiu ca acea cafea poate ca nu era de o calitate foarte buna ci numai preparata cu un aparat foarte bun care ii confera o aroma,un miros si o spuma irezistibila.

Mi se pare necesara lucrare pe care am realizat-o deoarece cred ca, contine informatii nestiute de toti, informatii pe care le-am aflat direct de la importatorii romani de cafea si pe care eu una nu le stiam, dar care m-au ajutat sa ma dezvolt pe plan profesional.

Intr-o alta ordine de ideii mi se pare necesar sa stim cea ce consumam si care sunt efectele consumului indelungat sau in cantitatii mari

Istoric

In cea ce priveste istoria cafelei se cunosc mai multe legende Asemenea legende sunt bineinteles neconfirmate, dar exista anumite fapte referitoare la raspandirea arborelui de cafea, care sunt bine documentate. Se pare ca originea cafelei se afla pe continentul african, intr-o zona a Etiopiei cunoscuta sub numele de "Kaffa". De acolo ea se raspandeste in Yemen, apoi in Arabia si Egipt. Cultivarea cafelei s-a extins rapid in toate aceste tari si servitul cafelei a devenit un obicei zilnic. Spre sfarsitul sec. al XIV-lea, societatile care practicau comertul au inceput sa-si dea seama de marele potetial pe care il reprezinta cafeaua si au lansat-o cu succes in Europa.

Cererea de cafea in Orientul Apropiat era extrem de mare si toate transporturile de cafea care paraseau Yemenu cu destinatia Alexandria si Constantinopol erau foarte bine controlate si pazite pentru ca nici o planta sa nu iasa din tara. In ciuda acestor restrictii, musulmanii in timpul pelerinajului lor la Mecca, au reusit sa ascunda si sa ia cu ei plante de cafea si sa le cultive in tarile lor. Astfel, a inceput cultivarea cafelei in India.

Cafeaua a intrat in Europa la acea vreme prin portul Venetia, unde aveau loc schimburile comerciale cu negustorii arabi. Bautura a devenit obisnuita in randul populatiei in momentul in care vanzatorii ambulanti de limonada au inclus-o in oferta lor ca alternativa la bauturile reci. De asemeni, multi dintre negustorii europeni au inceput sa bea cafea in calatoriile lor si au adus acest obicei in Europa. Asemanarile fonetice dintre cuvantul "cafea" si echivalentii sai europeni ( in italiana "caffe", in franceza "caffé" si "kaffee" in germana, de exemplu), i-au determinat pe oameni sa creada ca numele provine din "Kaffa", provincia etiopiana de unde cafeaua isi trage obarsia. Dar o alta ipoteza a sugerat ca acest cuvant povine din arabescul "quahwek", care inseamna "stimulant".

Pe la mijlocul secolului 17, olandezii dominau comertul naval si au introdus cultivarea la scara mare a cafelei in coloniile lor din Indonezia, pe insulele Java, Sumatra, Sulawesi si Bali. Cafeaua a ajuns in America Latina cateva decenii mai tarziu cand francezii au

adus o planta de cafea in Martinica.

La jumatatea secolului 19, o boala rara a plantelor s-a raspandit prin plantatiile de cafea din Asia de sud-est si culturile au fost compromise. Astfel, Brazilia a devenit cea mai mare producatoare de cafea, onoare pe care o detine si astazi. Este interesant ca, desi cafeaua este originara din Africa, cultivarea arborelui in aceasta parte a lumii este relativ recenta. De fapt, plantatorii britanici au fost cei care au reintrodus cresterea cafelei in Africa, chiar dupa Primul Razboi Mondial, infiintand plantatii in zone care ofereau un climat si un sol propice infloririi arborelui.

Procesul tehnologic de obtinere a cafelei

Cafeaua se obtine prin prelucrarea semintelor arborelui COFFEA din familia Rubiaceae. Genul Coffea are un numar insemant de specii ,circa 30, din care Coffea arabica , Coffea liberica si coffea robusta, prezinta importanta.

Arborele (sau arbustul) de cafea este un membru al familiei Rubiacee (genus coffea); in general, acesta nu creste decat in regiunile tropicale si subtropicale, cu ploi abundente, Arborele de cafea se cultiva totusi si in zonele mai inalte (2000 m), cafeaua recoltata aici fiind denumita "High Grown" (cafea de altitudine), a carei calitate este foarte buna, cu aroma puternica si extrem de apreciata de cultivatori.

Cultura arborelui de cafea impune un efort destul de indelungat, de la semanatul in pepiniere, la repicatul plantelor si apoi la sadirea acestora in plantatii, cand ating inaltimea minima de 30-50 cm.

Arborele de cafea se dezvolta normal, in soluri bine lucrate, aerisite si bine tratate cu diverse ingrasaminte artificiale, in zonele tropicale plantele tinere trebuie protejate de vanturi si ploi, si din acest motiv se aplica culturi intercalate cu banani, porumb si ricin. Aceste plante le ofera, pe langa protectie la intemperii, si umbra de care au nevoie in zilele cand soarele este prea torid. In regiunile subtropicale, in care conditiile climaterice sunt mai blande, plantatiile de cafea se fac sub cer deschis.

Arborele de cafea din specia Arabica poate atinge la varsta de 6 ani o inaltime de circa 5 - 6 m, iar cel din specia Robusta ajunge pana la 10 - 15 m inaltime. Totusi, culturile se mentin prin taieri la o inaltime de 2,5 - 3 m, pentru cresterea randamentului in fructe si usurarea culesului. Arborele de cafea pretinde o temperatura medie de circa 18 - 22°C, cele inferioare temperaturii de 11°C putand avea un efect negativ asupra recoltelor

Specia Robusta infloreste incepand din anul al doilea, iar Arabica infloreste in mod curent in al treilea an de la plantare. De regula, primele recolte se obtin incepand cu anul al patrulea sau chiar cu al cincilea, cand plantatiile pot fi considerate "pe rod" si randamentul poate varia astfel: pentru specia Arabica - de la 400 la 2000 g de fructe pe arbust, iar pentru specia Robusta - de la 600 la 2000 g. Un arbore de cafea tanar poate furniza la recoltare pana la 2,5 kg de "cirese", fructe din care se pot obtine, dupa prelucrare, circa 500 g boabe de cafea curate sau 400 g cafea prajita.