Studiu Comparativ Romania-Spania

1. Scurta prezentare a ţarilor

Romania

Teritoriul actual al Romaniei mai este numit si spatiul carpato-danubiano-pontic, deoarece Romania se suprapune unui sistem teritorial european, conturat dupa forma cercului Carpatilor Romanesti si a regiunilor limitrofe impuse si subordonate complementar Carpatilor, fiind marginita in partea de sud de fluviul Dunarea, iar in partea de est de Marea Neagra.

Pe Glob, Romania este situata in emisfera nordica, la intersectia paralelei 45° latitudine nordica si meridianului de 25° longitudine estica, iar in Europa in partea central sud-estica la distante aproximativ egale fata de extremitatile continentului european. Romania se invecineaza la nord cu Ucraina, granita de sud este formata cu Bulgaria (o mare parte fiind frontiera acvatica, cu Dunarea), in vest cu Ungaria, in sud-vest cu Serbia, iar in est cu Republica Moldova (formata in totalitate de Prut). Frontierele Romaniei se intind pe 3150 km, din care 1876 km au devenit, in 2007, granite ale Uniunii Europene (spre Serbia, Moldova si Ucraina), in timp ce cu Marea Neagra, granita formata are o lungime de 194 km pe platforma continentala (245 km de tarm). Suprafata Romaniei este de 238 391 km², la care se adauga 23 700 km² din platforma Marii Negre.

Relieful Romaniei este caracterizat prin patru elemente: varietate, proportionalitate, complementaritate si dispunere simetrica, dat fiind numarul mare de forme de relief, repartitia aproximativ egala a principalelor unitati de relief (35% munti, 35% dealuri si podisuri si 30% campii) si gruparea reliefului. Carpatii Romanesti se extind ca un inel, ce inchide o mare depresiune in centrul tarii, cea a Transilvaniei. Sunt munti cu altitudine mijlocie, fragmentati, cu un etaj alpin, pasuni alpine si intinse suprafete de eroziune, a caror altitudine maxima se atinge in varful Moldoveanu (din Muntii Fagaras), la 2 544 de metri. Pe teritoriul Romaniei, Muntii Carpati au o lungime de 910 km.

La exterior Muntilor Carpati se afla un inel de dealuri — Subcarpatii si Dealurile de Vest — locurile cele mai populate,[104] datorita bogatelor resurse de subsol (petrol, carbuni, sare) si conditiilor favorabile culturii vitei-de-vie si pomilor fructiferi. in est si sud se extind trei mari podisuri (Moldovei, Dobrogei si Getic), dar si Podisul Mehedinti, in timp ce in sud si vest se intind doua mari campii, Campia Romana (ingustata spre est) si Campia de Vest.

Delta Dunarii este cea mai joasa regiune a tarii, sub 10 m altitudine, cu intinderi de mlastini, lacuri si stuf. Ceva mai inaltate sunt grindurile fluviale si maritime (Letea, Caraorman, Saraturile) pe care se grupeaza satele de pescari. Este un teritoriu descris din Antichitate de numerosi oameni de stiinta ai vremurilor, printre care Herodot, Strabon, Ptolemeu sau Plinius cel Batran. Delta Dunarii a fost introdusa in lista patrimoniului mondial al UNESCO in 1991 ca rezervatie naturala a biosferei.

Romania beneficiaza de toate tipurile de unitati acvatice: fluvii si rauri, lacuri, ape subterane, ape marine. Particularitatile hidrografice si hidrologice ale Romaniei sunt determinate, in priincipal, de pozitia geografica a tarii in zona climatului temperat-continental si de prezenta arcului carpatic. Factorul antropic a contribuit la unele modificari ale acestor particularitati.

Pe teritoriul Romaniei au fost identificate 3700 de specii de plante din care pana in prezent 23 au fost declarate monumente ale naturii, 74 disparute, 39 periclitate, 171 vulnerabile si 1253 sunt considerate rare. Cele trei mari zone de vegetatie in Romania sunt zona alpina, zona de padure si zona de stepa. Vegetatia este distribuita etajat, in concordanta cu caracteristicile de sol si clima, dar si in functie de altitudine, astfel: stejarul, garnita, teiul, frasinul (in zonele de stepa si dealuri joase); fagul, gorunul (intre 500 si 1200 de metri); molidul, bradul, pinul (intre 1200 si 1800 de metri); ienuparul, jneapanul si arborii pitici (intre 1800 si 2000 de metri); pajistile alpine formate din ierburi marunte (peste 2000 de metri). in largul vailor mari, datorita umezelii persistente, apare o vegetatie specifica de lunca, cu stuf, papura, rogoz si adesea cu palcuri de salcii, plopi si arini. In Delta Dunarii predomina vegetatia de mlastina.

Fauna Romaniei este in special repartizata in functie de vegetatie. Astfel, pentru etajul stepei si silvostepei sunt specifice urmatoarele specii: iepurele, harciogul, popandaul, fazanul, dropia, prepelita, crapul, carasul, stiuca, salaul, somnul; pentru etajul padurilor de foioase (stejar si fag): mistretul, lupul, vulpea, mreanul, ciocanitoarea, cinteza; pentru etajul padurilor de conifere: pastravul, lostrita, rasul, cerbul, iar specifice faunei alpine sunt caprele negre si vulturii plesuvi.

in particular, Delta Dunarii este salasul a sute de specii de pasari, incluzand pelicani, lebede, gaste salbatice si pasari flamingo, protejate de lege (asa cum sunt de altfel si porcii salbatici si lincsii). De asemenea Delta reprezinta un popas sezonal pentru pasarile migratorii. Cateva dintre speciile rare de pasari aflate in zona Dobrogei sunt pelicanul cret, cormoranul mic, lopatarul, gasca cu piept rosu si garlita mare, dar si lebada de iarna.

Clima Romaniei este determinata in primul rand de pozitia sa pe glob, precum si de pozitia sa geografica pe continentul european. Aceste particularitati confera climei un caracter temperat continental cu nuante de tranzitie.

Extinderea teritoriului tarii pe aproape 5° de latitudine impune diferentieri mai mari intre sudul si nordul tarii in ceea ce priveste temperatura decat extinderea pe circa 10 °C de longitudine, astfel daca temperatura medie anuala in sudul tarii se ridica la circa 11 °C, in nordul tarii, la altitudini comparabile, valorile acestui parametru sunt mai coborate cu circa 3 °C. intre extremitatea vestica si cea estica a teritoriului national, diferenta termica se reduce la 1 °C (10 °C in vest, 9 °C in est).

Relieful tarii are un rol esential in delimitarea zonelor si etajelor climatice. Muntii Carpati formeaza o bariera care separa climatele continentale aspre din est de cele din vest de tip oceanic si adriatic. in concluzie, clima Romaniei este una de tip temperat-continentala, cu patru anotimpuri si este marcata de influente ale climatelor stepice din est, adriatice din sud-vest, oceanice din vest si nord-vest, pastrandu-si totusi identitatea climatului carpato-ponto-danubian.

Precipitatiile sunt moderate, variind de la insuficienta cantitate de 400 mm din Dobrogea la 500 mm in Campia Romana si pana la 600 mm in cea de Vest. Odata cu altitudinea, precipitatiile cresc, depasind pe alocuri 1000 mm pe an.

Primele inregistrari climatice in Romania s-au facut odata cu infiintarea Institutului Meteorologic Central (in 1884) si cu aparitia lucrarilor elaborate de Ștefan Hepites. Dupa 1960 are loc o dezvoltare a retelei de statii meteorologice, aparand si importante lucrari referitoare la caracteristicile climatice ale spatiului montan, litoral, urban, etc.