Studiu de Caz privind Respectarea Principiilor Eticii în Relația Funcționar public-cetățean

Introducere

Fiecare instituţie publică în parte are specificul ei, în funcţie de domeniul de activitate pe care îl desfăşoară (finanţe, transport în comun, pensii şi asigurări sociale, etc.) motiv pentru care orice instituţie deţine, sau ar trebui să deţină un Cod de conduită, în care să fie menţionate principiile etice care stau la baza acestei activităţi.

Prin existenţa unui astfel de cod, în care sunt enumerate şi detaliat principiile etice, orice funcţionar public care lucrează în instituţiile publice este conştient că trebuie să respecte aceste norme, deoarece în caz contrar, este sancţionat, fie prin pierderea locului de muncă, fie i se scade din salariu de către instituţia unde lucrează, fie altă măsură luat de către conducătorii instituţiei.

Un Cod de etică nu reprezintă neaparat o măsură negativă prin care funcţionarul public este silit să îl respecte numai sub imperiul temerii.

Etica în administraţia publică presupune un set de instrumente de decizie utile în stabilirea strategiei autorităţilor/ instituţiilor, în rezolvarea conflictelor dintre cetăţeni care interacţionează cu funcţionarii. Cu alte cuvinte, ea presupune buna gestionare. Mai mult decât a rezolva sau evita conflictele care pot apărea, etica din cadrul autorităţilor publice presupune găsirea unui echilibru între interesele cetăţenilor şi activitatea pe care o desfăşoară funcţionarii publici pentru a satisface aceste interese.

Codurile de etică sunt utilizate pe scară largă şi în alte ţări ale Uniunii Europene şi pot contribui substanţial la creşterea interacţiunii dintre cetăţeni şi funcţionarii publici cu Guvernul şi autorităţile locale, contribuind la creşterea potenţialului instituţiilor publice dezvoltării activităţii depuse de aceşti funcţionari în vederea rezolvării problemelor cu care se confruntă.

Un bun cod de conduită, ar trebui să vizeze atât procesul operaţional, comportamentul managerilor şi angajaţilor, dar şi principii ce guvernează piaţa, problema limitării resurselor, a transparenţei raportării în cadrul situaţiilor financiare anuale, a relaţiilor cu furnizorii, clienţii şi autorităţile statului. Codul etic al unei instituţii trebuie construit în jurul unor obiective clare:

- promovarea valorilor, a principiilor etice;

- crearea unui climat etic adecvat activităţii profesionale, în acord cu ţelurile instituţiei;

- prevenirea şi rezolvarea conflictelor etice;

- descurajarea practicilor imorale, sancţionarea abaterilor de la valorile instituţiei.

Codul de conduită trebuie să expună atât principii personale, valori morale în mediul public cât şi o serie de măsuri pentru prevenirea şi combaterea corupţiei cum ar fi: evitarea creării unor situaţii ce favorizează acte de corupţie, neimplicarea în evenimente care generează corupţie, mediatizarea evenimentelor de corupţie cu exemple concrete. Eficienţa codului de conduită se manifestă atunci când este strâns conectat la caracteristicile mediului instituţiilor publice, eficienţă ce decurge din reducerea situaţiilor de conflict de interese, reducerea corupţiei, fraudei, neîncrederea cetăţenilor, etc.

Principiile Codului de etică în Primăria Huşi

(1) Principiile care guvernează conduita profesională a funcţionarului public şi a personalului contractual sunt cele prevăzute la art 3 din Legea nr. 7/ 2004 privind Codul de conduită a funcţionarilor publici şi la art.3 din Legea nr. 477/ 2004 privind Codul de conduită a personalului contractual din autorităţile şi instituţiile publice.

a) supremaţia Constituţiei şi a legii, principiu conform căruia funcţionarii publici şi personalul contractual au îndatorirea de a respecta Constituţia şi legile ţării;

b) prioritatea interesului public, principiu conform căruia funcţionarii publici şi personalul contractual au îndatorirea de a considera interesul public mai presus decât interesul personal, în exercitarea funcţiei publice;

c) asigurarea egalităţii de tratament a cetăţenilor în faţa autorităţilor şi instituţiilor publice, principiu conform căruia funcţionarii publici şi personalul contractual au îndatorirea de a aplica acelaşi regim juridic în situaţii identice sau similare;

d) profesionalismul, principiu conform căruia funcţionarii publici şi personalul contractual au obligaţia de a îndeplini atribuţiile de serviciu cu responsabilitate, competenţa, eficienţa, corectitudine şi conştiinciozitate;

e) imparţialitatea, nediscriminarea şi independenţa, principiu conform căruia funcţionarii publici şi personalul contractual sunt obligaţi să aibă o atitudine obiectivă, neutră faţă de orice interes politic, economic, religios sau de altă natură, în exercitarea funcţiei publice.