Cuprins
- A.Studiu asupra particularitatilor tehnologiilor propuse , cu sublinierea aspectelor
- tehnice si economice si propuneri de eventuale alte variante tehnologice pentru
- realizarea reperului.1
- B.Intocmirea desenului de piesa deformata plastic.2
- B.1 Stabilirea grupei de forma si a clasei de precizie a piesei.2
- B.2 Calculul masei piesei finite.3
- B.3 Stabilirea clasei de precizie in functie de masa piesei si lotul anual de piese.4
- B.4 Stabilirea planului de separatie.5
- B.5 Stabilirea adausurilor de prelucrare prin aschiere.5
- B.6 Stabilirea adausurilor tehnologice.7
- B.7 Stabilirea tolerantelor dimensionale (cf. STAS 7670 – 86).8
- B.9 Stabilirea masei piesei deformate plastic.10
- C. Calculul bavurii.12
- C.1 Stabilirea formei optime a canalului de bavura si dimensionarea lui.12
- C.2 Calculul masei bavurii.15
- D. Stabilirea fazelor de deformare necesare pentru realizarea piesei.16
- D.1 Construirea semifabricatului teoretic si a epurei sectiunilor.16
- D.2 Construirea semifabricatului mediu si a epurei lui.17
- D.3 Determinarea erorilor intre calculele analitice si constructia grafica a epurei
- referitoare la volumul piesei si al bavurii(eroare maxim admisa 5 %).18
- D.4 Stabilirea fazelor de deformare (calculul coeficientilor ,,k).18
- E. Stabilirea dimensiunilor semifabricatului initial.19
- E.1 Stabilirea ariei sectiunii transversale a semifabricatului initial si alegerea din
- STAS a unui laminat standardizat.19
- E.2 Stabilirea volumului semifabricatului initial.20
- E.3 Stabilirea lungimii semifabricatului initial .21
- E.4 Debitarea semifabricatului initial . Justificare.21
- F. Incalzirea semifabricatului initial.23
- F.1 Alegerea metodei de incalzire si a utilajului adecvat.Justificare economica.23
- F.2 Calculul timpului necesar incalzirii si constructia diagramei de incalzire.24
- G. Calculul si alegerea utilajelor necesare executiei pieselor.29
- G.1 Calculul fortei necesare debitarii si alegerea presei de debitare.29
- G.2 Calculul fortei necesare deformarii plastice si alegerea marimii utilajului.30
- G.3 Calculul fortei necesare debavurarii si alegerea presei de debavurare.32
- H. Proiectarea sculelor necesare executiei pieselor.34
- H.1 Proiectarea sculelor de debitare.34
- H.2 Proiectarea sculelor de deformare plastica.37
- H.3 Proiectarea sculelor de debavurare.41
- I. Stabilirea operatiilor ulterioare deformarii plastice.43
- I.1 Stabilirea tratamentului termic si trasarea diagramei [t = f (T) ].43
- I.2 Stabilirea modului de curatire al piesei.44
- I.3 Controlul tehnic de calitate .45
- J. Intocmirea planului centralizat de operatii.45
- K. Analiza defectelor de deformare plastica care pot apare in procesul de matritare.
- Masuri de prevenire si inlaturare a defectelor.46
- L. Pretul de cost al piesei matritate.48
- Bibliografie.50
- M. Bibliografie
- NOTA :Indicatorul desenelor este conform STAS ISO 7200 – 94 iar tabelul de componenta este conform STAS 282 – 77.
Extras din proiect
A.STUDIU ASUPRA PARTICULARITATILOR TEHNOLOGIEI PROPUSE , CU SUBLINIEREA ASPECTELOR TEHNICE SI ECONOMICE SI PROPUNERI DE EVENTUALE ALTE VARIANTE TEHNOLOGICE PENTRU REALIZAREA REPERULUI [1]
Unul dintre cele mai raspandite procedee de prelucrare plastica a metalelor si aliajelor este matritarea,procedeu utilizat pentru obtinerea unor piese de forma simpla sau complexa cu masa cuprinsa in limite foarte largi.
Matritarea consta in obtinerea unei anumite piese de forma si dimensiuni bine determinate ,prin deformare plastica a unui semifabricat initial in locasul unei matrite (scula) , locas care are forma si dimensiunile piesei matritate.Matritele pot avea unul sau mai multe locasuri in care semifabricatul initial sufera modificari succesive ale formei sale pana ce este adus treptat la forma dorita a piesei matritate.Numarul si combinatiile necesare de locasuri ale matritei pentru obtinerea unei anumite piese depinde in primul rand de complexitatea piesei si in al doilea rand de forma semifabricatului utilizat si de caracterul productiei.
Pentru obtinerea pieselor complexe ,sunt necesare mai multe etape de deformare , fiecareia corespunzandu-i un anumit locas in corpul matritei , in ele executandu-se mai intai o pregatire a semifabricatului , iar in ultimul locas (cel de finisare ) semifabricatul va capata forma finala , identica cu cea din desenul de piesa matritata.
Formele succesive pe care le capata semifabricatul initial la prelucrarea lui in diferite locasuri ale matritei poarta numele de fazele matritarii.
Locasul de matritare finala poate fi de tip deschis sau inchis , acesta dand si numele tipului matritarii (deschisa sau inchisa ) . La matritarea deschisa in jurul locasului de matritare finala este practicat un canal numit canal de bavura,care are rolul de a colecta surplusul de metal rezultat din diferenta dintre volumul semifabricatului initial si volumul piesei matritate,formandu-se bavura.
Matritarea la ciocane este unul din cele mai raspandite procede de prelucrare plastica a metalelor si aliajelor , datorita unei universalitati mari a acestor utilaje , ele pretandu-se la realizarea celor mai diverse piese matritate.De regula , matritarea la ciocane este de tip deschis – deci cu bavura – iar matritele au in general mai multe locasuri (cavitati).
Ca semifabricate initiale la matritarea pe ciocane pot fi utilizate :
- semifabricate debitate din bare laminate;
- semifabricate obtinute prin forjare libera;
- semifabricate obtinute prin deformare plastica pe alte utilaje (valt,laminor periodic etc.);
- semifabricate turnate;
- semifabricate sinterizate.
Piesele matritate de complexitate mai mare se obtin prin deformarea succesiva a semifabricatului initial ( de regula debitat din bara laminata) in mai multe locasuri ale matritei , facandu-se deci atat pregatirea semifabricatului (in locasurile pregatitoare ) cat si matritarea finala (in locasul de finisare sau de matritare finala) .
B.INTOCMIREA DESENULUI DE PIESA DEFORMATA PLASTIC
B.1.STABILIREA GRUPEI DE FORMA SI A CLASEI DE PRECIZIE A PIESEI[2]
In functie de forma si de dimensiunile pe care le prezinta acest tip de pivot,comform STAS 1299 – 86,el s-a clasat in:
- grupa de forma 3
- subgrupa 2
Din conditia D1<2D2 cu
D1=60[mm]
D2=25[mm] , rezulta ax cu variatii mari pe sectiune si se incadreaza in
clasa de matritare 2.
B.2. CALCULUL MASEI PIESEI FINITE
Piesa matritata matritata finita este prezentata in fig.B.2
Fig. B.2 Piesa matritata finita
Calculul masei piesei finite se face cu relatia
m1= V; unde
m1 – masa piesei finite
- densitatea materialului
V – volumul piesei finite
Densitatea otelului 40Cr10 este:
=7,82[g/cm3]
=7,82 10-3[g/mm3]
Volumul piesei finite este alcatuit din mai multe volume calculate geometric:
Preview document
Conținut arhivă zip
- Ax in Trepte cu Cap Sferic.DOC
- cuprins.DOC