Ax în Trepte cu Cap Sferic

Proiect
7/10 (1 vot)
Conține 2 fișiere: doc
Pagini : 51 în total
Cuvinte : 8919
Mărime: 979.37KB (arhivat)
Publicat de: Leonidas Tănase
Puncte necesare: 9
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Popa Alexandru

Cuprins

  1. A.Studiu asupra particularitatilor tehnologiilor propuse , cu sublinierea aspectelor
  2. tehnice si economice si propuneri de eventuale alte variante tehnologice pentru
  3. realizarea reperului.1
  4. B.Intocmirea desenului de piesa deformata plastic.2
  5. B.1 Stabilirea grupei de forma si a clasei de precizie a piesei.2
  6. B.2 Calculul masei piesei finite.3
  7. B.3 Stabilirea clasei de precizie in functie de masa piesei si lotul anual de piese.4
  8. B.4 Stabilirea planului de separatie.5
  9. B.5 Stabilirea adausurilor de prelucrare prin aschiere.5
  10. B.6 Stabilirea adausurilor tehnologice.7
  11. B.7 Stabilirea tolerantelor dimensionale (cf. STAS 7670 – 86).8
  12. B.9 Stabilirea masei piesei deformate plastic.10
  13. C. Calculul bavurii.12
  14. C.1 Stabilirea formei optime a canalului de bavura si dimensionarea lui.12
  15. C.2 Calculul masei bavurii.15
  16. D. Stabilirea fazelor de deformare necesare pentru realizarea piesei.16
  17. D.1 Construirea semifabricatului teoretic si a epurei sectiunilor.16
  18. D.2 Construirea semifabricatului mediu si a epurei lui.17
  19. D.3 Determinarea erorilor intre calculele analitice si constructia grafica a epurei
  20. referitoare la volumul piesei si al bavurii(eroare maxim admisa 5 %).18
  21. D.4 Stabilirea fazelor de deformare (calculul coeficientilor ,,k).18
  22. E. Stabilirea dimensiunilor semifabricatului initial.19
  23. E.1 Stabilirea ariei sectiunii transversale a semifabricatului initial si alegerea din
  24. STAS a unui laminat standardizat.19
  25. E.2 Stabilirea volumului semifabricatului initial.20
  26. E.3 Stabilirea lungimii semifabricatului initial .21
  27. E.4 Debitarea semifabricatului initial . Justificare.21
  28. F. Incalzirea semifabricatului initial.23
  29. F.1 Alegerea metodei de incalzire si a utilajului adecvat.Justificare economica.23
  30. F.2 Calculul timpului necesar incalzirii si constructia diagramei de incalzire.24
  31. G. Calculul si alegerea utilajelor necesare executiei pieselor.29
  32. G.1 Calculul fortei necesare debitarii si alegerea presei de debitare.29
  33. G.2 Calculul fortei necesare deformarii plastice si alegerea marimii utilajului.30
  34. G.3 Calculul fortei necesare debavurarii si alegerea presei de debavurare.32
  35. H. Proiectarea sculelor necesare executiei pieselor.34
  36. H.1 Proiectarea sculelor de debitare.34
  37. H.2 Proiectarea sculelor de deformare plastica.37
  38. H.3 Proiectarea sculelor de debavurare.41
  39. I. Stabilirea operatiilor ulterioare deformarii plastice.43
  40. I.1 Stabilirea tratamentului termic si trasarea diagramei [t = f (T) ].43
  41. I.2 Stabilirea modului de curatire al piesei.44
  42. I.3 Controlul tehnic de calitate .45
  43. J. Intocmirea planului centralizat de operatii.45
  44. K. Analiza defectelor de deformare plastica care pot apare in procesul de matritare.
  45. Masuri de prevenire si inlaturare a defectelor.46
  46. L. Pretul de cost al piesei matritate.48
  47. Bibliografie.50
  48. M. Bibliografie
  49. NOTA :Indicatorul desenelor este conform STAS ISO 7200 – 94 iar tabelul de componenta este conform STAS 282 – 77.

Extras din proiect

A.STUDIU ASUPRA PARTICULARITATILOR TEHNOLOGIEI PROPUSE , CU SUBLINIEREA ASPECTELOR TEHNICE SI ECONOMICE SI PROPUNERI DE EVENTUALE ALTE VARIANTE TEHNOLOGICE PENTRU REALIZAREA REPERULUI [1]

Unul dintre cele mai raspandite procedee de prelucrare plastica a metalelor si aliajelor este matritarea,procedeu utilizat pentru obtinerea unor piese de forma simpla sau complexa cu masa cuprinsa in limite foarte largi.

Matritarea consta in obtinerea unei anumite piese de forma si dimensiuni bine determinate ,prin deformare plastica a unui semifabricat initial in locasul unei matrite (scula) , locas care are forma si dimensiunile piesei matritate.Matritele pot avea unul sau mai multe locasuri in care semifabricatul initial sufera modificari succesive ale formei sale pana ce este adus treptat la forma dorita a piesei matritate.Numarul si combinatiile necesare de locasuri ale matritei pentru obtinerea unei anumite piese depinde in primul rand de complexitatea piesei si in al doilea rand de forma semifabricatului utilizat si de caracterul productiei.

Pentru obtinerea pieselor complexe ,sunt necesare mai multe etape de deformare , fiecareia corespunzandu-i un anumit locas in corpul matritei , in ele executandu-se mai intai o pregatire a semifabricatului , iar in ultimul locas (cel de finisare ) semifabricatul va capata forma finala , identica cu cea din desenul de piesa matritata.

Formele succesive pe care le capata semifabricatul initial la prelucrarea lui in diferite locasuri ale matritei poarta numele de fazele matritarii.

Locasul de matritare finala poate fi de tip deschis sau inchis , acesta dand si numele tipului matritarii (deschisa sau inchisa ) . La matritarea deschisa in jurul locasului de matritare finala este practicat un canal numit canal de bavura,care are rolul de a colecta surplusul de metal rezultat din diferenta dintre volumul semifabricatului initial si volumul piesei matritate,formandu-se bavura.

Matritarea la ciocane este unul din cele mai raspandite procede de prelucrare plastica a metalelor si aliajelor , datorita unei universalitati mari a acestor utilaje , ele pretandu-se la realizarea celor mai diverse piese matritate.De regula , matritarea la ciocane este de tip deschis – deci cu bavura – iar matritele au in general mai multe locasuri (cavitati).

Ca semifabricate initiale la matritarea pe ciocane pot fi utilizate :

- semifabricate debitate din bare laminate;

- semifabricate obtinute prin forjare libera;

- semifabricate obtinute prin deformare plastica pe alte utilaje (valt,laminor periodic etc.);

- semifabricate turnate;

- semifabricate sinterizate.

Piesele matritate de complexitate mai mare se obtin prin deformarea succesiva a semifabricatului initial ( de regula debitat din bara laminata) in mai multe locasuri ale matritei , facandu-se deci atat pregatirea semifabricatului (in locasurile pregatitoare ) cat si matritarea finala (in locasul de finisare sau de matritare finala) .

B.INTOCMIREA DESENULUI DE PIESA DEFORMATA PLASTIC

B.1.STABILIREA GRUPEI DE FORMA SI A CLASEI DE PRECIZIE A PIESEI[2]

In functie de forma si de dimensiunile pe care le prezinta acest tip de pivot,comform STAS 1299 – 86,el s-a clasat in:

- grupa de forma 3

- subgrupa 2

Din conditia D1<2D2 cu

D1=60[mm]

D2=25[mm] , rezulta ax cu variatii mari pe sectiune si se incadreaza in

clasa de matritare 2.

B.2. CALCULUL MASEI PIESEI FINITE

Piesa matritata matritata finita este prezentata in fig.B.2

Fig. B.2 Piesa matritata finita

Calculul masei piesei finite se face cu relatia

m1=  V; unde

m1 – masa piesei finite

 - densitatea materialului

V – volumul piesei finite

Densitatea otelului 40Cr10 este:

=7,82[g/cm3]

=7,82  10-3[g/mm3]

Volumul piesei finite este alcatuit din mai multe volume calculate geometric:

Preview document

Ax în Trepte cu Cap Sferic - Pagina 1
Ax în Trepte cu Cap Sferic - Pagina 2
Ax în Trepte cu Cap Sferic - Pagina 3
Ax în Trepte cu Cap Sferic - Pagina 4
Ax în Trepte cu Cap Sferic - Pagina 5
Ax în Trepte cu Cap Sferic - Pagina 6
Ax în Trepte cu Cap Sferic - Pagina 7
Ax în Trepte cu Cap Sferic - Pagina 8
Ax în Trepte cu Cap Sferic - Pagina 9
Ax în Trepte cu Cap Sferic - Pagina 10
Ax în Trepte cu Cap Sferic - Pagina 11
Ax în Trepte cu Cap Sferic - Pagina 12
Ax în Trepte cu Cap Sferic - Pagina 13
Ax în Trepte cu Cap Sferic - Pagina 14
Ax în Trepte cu Cap Sferic - Pagina 15
Ax în Trepte cu Cap Sferic - Pagina 16
Ax în Trepte cu Cap Sferic - Pagina 17
Ax în Trepte cu Cap Sferic - Pagina 18
Ax în Trepte cu Cap Sferic - Pagina 19
Ax în Trepte cu Cap Sferic - Pagina 20
Ax în Trepte cu Cap Sferic - Pagina 21
Ax în Trepte cu Cap Sferic - Pagina 22
Ax în Trepte cu Cap Sferic - Pagina 23
Ax în Trepte cu Cap Sferic - Pagina 24
Ax în Trepte cu Cap Sferic - Pagina 25
Ax în Trepte cu Cap Sferic - Pagina 26
Ax în Trepte cu Cap Sferic - Pagina 27
Ax în Trepte cu Cap Sferic - Pagina 28
Ax în Trepte cu Cap Sferic - Pagina 29
Ax în Trepte cu Cap Sferic - Pagina 30
Ax în Trepte cu Cap Sferic - Pagina 31
Ax în Trepte cu Cap Sferic - Pagina 32
Ax în Trepte cu Cap Sferic - Pagina 33
Ax în Trepte cu Cap Sferic - Pagina 34
Ax în Trepte cu Cap Sferic - Pagina 35
Ax în Trepte cu Cap Sferic - Pagina 36
Ax în Trepte cu Cap Sferic - Pagina 37
Ax în Trepte cu Cap Sferic - Pagina 38
Ax în Trepte cu Cap Sferic - Pagina 39
Ax în Trepte cu Cap Sferic - Pagina 40
Ax în Trepte cu Cap Sferic - Pagina 41
Ax în Trepte cu Cap Sferic - Pagina 42
Ax în Trepte cu Cap Sferic - Pagina 43
Ax în Trepte cu Cap Sferic - Pagina 44
Ax în Trepte cu Cap Sferic - Pagina 45
Ax în Trepte cu Cap Sferic - Pagina 46
Ax în Trepte cu Cap Sferic - Pagina 47
Ax în Trepte cu Cap Sferic - Pagina 48
Ax în Trepte cu Cap Sferic - Pagina 49
Ax în Trepte cu Cap Sferic - Pagina 50
Ax în Trepte cu Cap Sferic - Pagina 51

Conținut arhivă zip

  • Ax in Trepte cu Cap Sferic.DOC
  • cuprins.DOC

Alții au mai descărcat și

Oțeluri pentru construcții navale

Caracteristicile mecanice ale marcilor de oteluri sunt prezentate în tabelul 1 Tabelul 1 Marca otelului Starea de livrare Rm (N/mm2) ReH (N/mm2)...

Metalurgia Cadmiului

METALURGIA CADMIULUI Tehnologiile de prelucrare a sub produselor cu continut de cadmiu pentru obtinerea cadmiului includ in mod necesar...

Metalurgia Molibden

METALURGIA MOLIBDENULUI Introducere: Molibdenul a fost descoperit in anul 1778 de catre Scheele prin dezagregarea cu acid azotic. Productia de Mo...

Măsurarea debitelor

1. Consideratii teoretice Debitul este o marime ce caracterizeaza transportul fluidelor prin conducte si canale. Debitul se defineste ca fiind...

Metalurgia Wolframului

1.Obtinerea W din concentratie de Wolframit prin sinterizare alcalina. Reactiile chimice de baza la faza de sinterizare sunt: 2FeWO4 +...

Cercetări pentru valorificarea deșeurilor feroase fine prin procedee neconvenționale

Furnalul a jucat un rol important in productia de fonta datorita eficientei utilizarii caldurii si a gazelor precum si productiei de masa. In...

Biomateriale

CAPITOLUL I BIOMATERIALE 1. Definiție, Caracterizare Biomaterialul în terminologia medicală este „orice material natural sau sintetic (care...

Alegerea regimurilor de prelucrare prin eroziune electrochimică

Printre parametrii electrotehnologici care influenteaza marimea interstitiului de lucru , siguri sunt aceia ale caror valori permit programarea...

Te-ar putea interesa și

Cutia de viteze - progresivă

Denumirea uzuala pentru componenta transmisiei care realizeaza adaptarea turatiei si cuplului motorului la turatia rotilor motoare si la...

Arbore Planetar

Capitolul 1 Analiza conditiilor tehnico-functionale si a tehnologicitatii piesei si stabilirea tipului sistemului de productie 1.1 Analiza rolului...

Mecanismului de distribuție

MEMORIU JUSTIFICATIV IN ACEST PROIECT AM PREZENTAT COMANDA MECANISMULUI DE DISTRIBUTIE. MECANISMUL DE DISTRIBUTIE ESTE UN ASAMBLU DE PIESE CARE...

Cutia de Viteze

CUTIA DE VITEZE A. DESTINATIE, CONDITII IMPUSE, CLASIFICARE Cutia de viteze este al doilea organ al transmisiei automobilului, în sensul de...

Procese de Elaborare a Metalelor

PROCESE DE ELABORARE A METALELOR Prepararea minereurilor metalice În naturã metalele se gãsesc rar în stare nativã, cel mai des sub formã de...

Procese și utilaje în industria petrolieră

PUIP curs 1 Aspecte referitoare la producția de petrol și gaze Definiții, generalități Petrolul reprezintă substanțele minerale combustibile...

Ai nevoie de altceva?