Influența ionilor de metale grele asupra adsorbției colectorului la suprafața mineralelor sulfuri

INTRODUCERE

În contextul în care se înregistrează o scădere tot mai mare a zăcămintelor metalifere neferoase, este necesară elaborarea unor procese de valorificare din ce în ce mai complexe şi greu controlabile, ca urmare a diverşilor factori cu influenţă negativă asupra indicatorilor tehnologici şi tehnico – economici;

Prezenţa ionilor metalici în tulbureala de flotaţie influenţează considerabil adsorbţia reactivilor colectori pe particulele minerale.

Prezentul proiect de diplomă îşi propune analizarea factorilor ce determină şi conduc la apariţia de ioni de metale grele ( ) în pulpa de flotaţie şi influenţa lor asupra adsorbţiei xantaţilor la suprafaţa unor minerale sulfuri.

FLOTAŢIA. APRECIERI GENERALE

Este procesul cel mai răspândit aplicabil minereurilor feroase, neferoase şi permite realizarea unor extracţii metalice ridicate.

Este procesul principal de concentrare a substanţelor minerale utile care utilizează pentru separare aptitudinea de umectare diferită a mineralelor utile faţă de cele sterile;

Umectarea reprezintă aderarea apei la suprafaţa mineralului. Din acest punct de vedere se disting minerale greu udabile numite hidrofobe şi minerale hidrofile care sunt uşor udabile.

Flotaţia mai poate fi definită ca un proces de separare a mineralelor bazat pe aptitudinea diferită a acestora de a se fixa la interfaţa lichid-gaz.

Fenomenele ce au loc în tulbureala de flotaţie pot fi împărţite în cinci grupe:

Prima grupă – piveşte acţiunea dinte particulele minerale din tulbureală şi curenţii de lichid în mişcare.

A doua grupă – priveşte aerarea tulburelii şi mişcarea bulelor de aer, dispersarea bulelor de către curenţii de tulbureală, coalescenţa bulelor, echilibrul dinamic dintre admisia de aer, dispersarea, viteza şi direcţia curenţilor de tulbureală, viteza de coalescenţă, formarea şi stabilitatea stratului de spumă.

A treia grupă – priveşte acţiunea reactivilor de flotaţie cu particulele minerale, bulele de aer şi substanţele dizolvate în apă;

A patra grupă – priveşte fenomenele ce determină şi însoţesc actul de flotaţie, formarea bulei mineralizate selectiv, respectiv aderarea bulelor de aer la particula minerală hidrofobă.

A cincea grupă – priveşte deplasarea bulei mineralizate în tulbureala de flotaţie în stratul de spumă. Importanţă deosebită în această grupă prezintă viteza de creştere a unghiului de contact format.

FAZELE FLOTAŢIEI

Faza gazoasă – constituită din bule de aer ce se introduc în suspensie;

Faza lichidă – constituită din apă şi soluţiile de reactivi în apă ce asigurărealizarea actului de flotare,

Faza solidă – constituită din particulele minerale componente minereului supus flotaţiei;

– este cea mai complexă din punct de vedere fizico-chimic datorită caracteristicilor diferite ale mineralelor ce formează minereul, datorită neuniformităţii dimensiunilor şi formelor particulelor solide.

REACTIVI DE FLOTAŢIE

CE LEGATURA ARE CU REACTIVII DE FLOTATIE

Flotabilitatea mineralelor este determinată de hidrofobitatea loc ridicată, respectiv umectare redusă de către apă. Cu cât este mai redusă polaritatea suprefeţelor minerale cu atât umectarea este mai redusă.

Pentru ca flotaţia să poată avea loc este necesar ca tensiunea de adeziune dintre particula minerală şi bula de aer să depăşească efectele greutăţii şi aceasta poate avea loc dacă:

- Mineralul este suficient de hidrofob ca bulele de aer să adere, înlocuind apa de la suprafaţa mineralului;

- Bulele de aer care ajung la suprafaţă pot să ţină particula minerală în stratul de spumă numai dacă aceasta este stabilă, altfel bulele de aer ies la suprafaţă şi cad înapoi în pulpă.