Metode Fizicochimice de Recuperare a Cuprului

Proiect
7.3/10 (3 voturi)
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 14 în total
Cuvinte : 5012
Mărime: 48.81KB (arhivat)
Puncte necesare: 7
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Gabriela Onofrei

Cuprins

  1. I. Generalitati. 2
  2. - Surse materiale. 2
  3. - Poductie si consum . 2
  4. II. Probleme legate de mediul inconjurator .3
  5. III. Compozitia apelor uzate din minerit . 4
  6. IV. Metode de recuperare a metalelor grele din apele de mina.5
  7. - Biosolubilizarea . 9
  8. V. Bibliografie . 13

Extras din proiect

Generalitati

Cuprul a fost folosit de multe secole; are o conductivitate termica si electrica foarte mare si esterelativ rezistent la coroziune. Cuprul folosit poate fi reciclat fara pierderea calitatii. Acesteproprietati inseamna ca Cuprul este folosit in diferite sectoare cum ar fi ingineria electrica, automobile, constructii, instalatii, masini, constructii navale, avioane si instrumente de precizie.

Cupru este aliat frecvent cu Zn, Sn, Ni, Al si alte metale pt a realiza o gama de sortimente dealama si bronz. Productia de Cupru se bazeaza pe catozii de Cupru calitate A, respectiv 99,95% Cu.

Surse materiale

Cuprul rafinat se produce din materii prime primare si secundare de un numar relativ mic derafinarii de Cupru; ele produc Cupru catodic. Acesta este topit, aliat si mai departe prelucrat in vergea, profile, sarma, tabla, banda, tevi, etc. Acesta etapa poate fi integrata cu rafinarea dar in modfrecvent este realizata in alt loc.

Reciclarea constituie un component important al livrarilor de materii prime catre facilitatile de rafinare si instalatiare. Desi materiile prime secundare constituie cca.45% din utilizarea cupru-ului si a aliajelor sale in Europa, fie prin rafinarii ca tot sau parte a alimentarii sale sau direct prin producatorii de semiinstalatiate.

Industria deseurilor pe care se bazeaza pt furnizarea unui material de calitate cu puritate adecvata pt industrie si desi sunt convenite specificatii pt deseuri, se intalnesc variatii mari. Ar putea fi necesar un tratament aditional sau sistem de reducere.

Productie si consum

Productia anuala de catozi de cupru la data scrierii este de 959000 t din surse primare si 896000 t din surse secundare. Trei din fabricile secundare si aproape toate fabricile de primar si-au crescut capacitatea de productie. Aceasta crestere semnificativa a capacitatii de productie s-a facut simultan cu imbunatatirile de mediu. Deseurile de la calculatoare si panourile de comanda devin sursele secundare cele mai obijnuite chiar daca continutul de cupru este mic.Deseurile sunt tratate atat de industria pt deseuri cat si de unele fabrici. Aceasta furnizeaza o sursa pentru aceste materiale.Reciclarea este la un nivel inalt astfel incat cupru poate fi reprocesat fara pierderea proprietatilor sale intrinsece si sunt disponibile multe materiale secundare. Activitatea de rafinare a Cupru din UE a putut sa se dezvolte prin asigurarea materiilor prime pe piata internationala si folosindu-se de deseuri de cupru sau alama si de reziduuri generate de consumatori si prelucratori.

Producatorii UE de cupru au o productie mai mare de trei ori decat productia rafinariilor UE. Se foloseste piata internationala pentru asigurarea volumelor de livrari adecvate pt cupru si alama, impreuna cu materialele de aliere (mai ales Zn, Pb si Ni). Aceast domeniu al industriei este un exportator net de cca. 500 000 t/an.

Probleme legate de mediul inconjurator

Din punct de vedere istoric principala problema de mediu asociata producerii cupru din surse primare a fost emisia de dioxid de sulf in aer de la calcinarea si topirea concentratelor de sulfuri. Aceasta problema a fost efectiv rezolvata de fabricile producatoare din UE care in present realizeaza in medie 98,9% fixarea sulfului si produc acid sulfuric si dioxid de sulf lichid. Principalele probleme de mediu asociate producerii cupru secundar se refera la gazele emise de la diferite cuptoare in functiune. Aceste gaze sunt curatite in filtre textile si astfel se pot reduce emisiile de praf si compusi metalici cum ar fi plumb. Exista de asemenea potentialul formarii dioxizilor datorita prezentei cantitatilor mici de clor in materiile prime secundare si distrugerea dioxizilor intr-o problema care este urmarita.

Emisiile fugitive si emisiile necaptate este de asemenea o problema care devine importanta atat pt productia de metal primar car si secundar. Proiectarea atenta a instalatiei si functionarea procesului trebuie sa capteze gazele de proces.Controlul emisiilor din aer si descarcarile in apa de la producerea sarmei de cupru si asemi instalatiatelor de cupru este bine pus la punct. Controlul emisiilor de monoxid de la cuptoarein special de la cele care functioneaza in conditii de reducere se realizeaza prin optimizarea arzatorului. Reciclarea constituie o compomenta importanta a livrarilor de materie prima pt facilitatile de rafinare si instalatiare a cupru.

Cupru poate fi recuperat din cea mai mare parte a aplicatiilor sale si returnat in procesul de productie fara pierderea calitatii la reciclare. Avand un acces foarte limitat la sursele primare de cpru de pe pietele interne, industria UE in mod traditional a dat multa atentie asa numitelor “mine de suprafata” bazandu-se in mare masura pe alimentarea cu deseuri pt reducerea deficitului diferentei comerciale mari de materii prime pt cupru.

Aproape 100% a deseurilor noi sau din procesul de instalatiatie sunt reciclate si conform unor studii s-a estimat ca 95% din vechile deseuri de cupru care sunt disponibile de asemenea sunt reciclate. In general, materiile prime secundare reprezinta din productia UE de cupruu cca. 45% , dar in unele cazuri, cum ar fi vergelele de alama, produsul este realizat in intregime din cupru si alama reciclate, doar cu o cantitate mica de zinc primar.

Industria de cupru a UE a pus la punct tehnologii avansate si a facut investitii considerabile ca sa poata prelucra o gama larga de deseuri de cupru, inclusiv reziduri complexe si de calitate inferioara, si sa se conformeze in acelasi timp constangerilor de mediu tot mai mari. Abilitatea industriei de a creste aceasta rata ridicata de reciclare depinde de un numar de factori complecşi.

Preview document

Metode Fizicochimice de Recuperare a Cuprului - Pagina 1
Metode Fizicochimice de Recuperare a Cuprului - Pagina 2
Metode Fizicochimice de Recuperare a Cuprului - Pagina 3
Metode Fizicochimice de Recuperare a Cuprului - Pagina 4
Metode Fizicochimice de Recuperare a Cuprului - Pagina 5
Metode Fizicochimice de Recuperare a Cuprului - Pagina 6
Metode Fizicochimice de Recuperare a Cuprului - Pagina 7
Metode Fizicochimice de Recuperare a Cuprului - Pagina 8
Metode Fizicochimice de Recuperare a Cuprului - Pagina 9
Metode Fizicochimice de Recuperare a Cuprului - Pagina 10
Metode Fizicochimice de Recuperare a Cuprului - Pagina 11
Metode Fizicochimice de Recuperare a Cuprului - Pagina 12
Metode Fizicochimice de Recuperare a Cuprului - Pagina 13
Metode Fizicochimice de Recuperare a Cuprului - Pagina 14

Conținut arhivă zip

  • Metode Fizicochimice de Recuperare a Cuprului.doc

Alții au mai descărcat și

Oțeluri pentru construcții navale

Caracteristicile mecanice ale marcilor de oteluri sunt prezentate în tabelul 1 Tabelul 1 Marca otelului Starea de livrare Rm (N/mm2) ReH (N/mm2)...

Metalurgia Cadmiului

METALURGIA CADMIULUI Tehnologiile de prelucrare a sub produselor cu continut de cadmiu pentru obtinerea cadmiului includ in mod necesar...

Metalurgia Molibden

METALURGIA MOLIBDENULUI Introducere: Molibdenul a fost descoperit in anul 1778 de catre Scheele prin dezagregarea cu acid azotic. Productia de Mo...

Măsurarea debitelor

1. Consideratii teoretice Debitul este o marime ce caracterizeaza transportul fluidelor prin conducte si canale. Debitul se defineste ca fiind...

Metalurgia Wolframului

1.Obtinerea W din concentratie de Wolframit prin sinterizare alcalina. Reactiile chimice de baza la faza de sinterizare sunt: 2FeWO4 +...

Cercetări pentru valorificarea deșeurilor feroase fine prin procedee neconvenționale

Furnalul a jucat un rol important in productia de fonta datorita eficientei utilizarii caldurii si a gazelor precum si productiei de masa. In...

Biomateriale

CAPITOLUL I BIOMATERIALE 1. Definiție, Caracterizare Biomaterialul în terminologia medicală este „orice material natural sau sintetic (care...

Alegerea regimurilor de prelucrare prin eroziune electrochimică

Printre parametrii electrotehnologici care influenteaza marimea interstitiului de lucru , siguri sunt aceia ale caror valori permit programarea...

Ai nevoie de altceva?