Practica - Aschierea Metalelor

Imagine preview
(9/10 din 2 voturi)

Acest proiect trateaza Practica - Aschierea Metalelor.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 25 de pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Mircea Alin,Goga Dumitru

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 6 puncte.

Domenii: Metalurgie si Siderurgie, Chimie Generala, Mecanica

Cuprins

Notiuni generale despre aschierea metalelor.pag 3
Aparate de masura si control.pag 7
Operatii, utilaje si scule folosite in lacatuserie.pag 9
Strunjirea.pag 10
Frezarea.pag 13
Rabotarea si mortezarea.pag 17
Rectificarea.pag 20
Prelucrarea rotilor dintate prin copiere si divizare.pag 21
Sudarea.pag 22

Extras din document

1. Notiuni generale despre aschierea metalelor

Metoda clasica de stabilire a regimurilor de aschiere consta in determinarea, mai intai, a durabilitatii sculei aschietoare si in functie de aceasta si de conditiile de prelucrare se stabilesc parametrii regimului de aschiere.

Pentru determinarea durabilitatii economice se alege tipul de scula aschietoare, corespunzator prelucrarii date.

Alegerea sculei aschietoare

In functie de natura si de proprietatile fizico-mecanice ale materialului semifabricatului se alege materialul partii active a cutitului, pentru realizarea unei prelucrari in conditiile date.

Materialul partii active poate fi otel carbon pentru scule, otel aliat pentru scule, otel rapid, carburi metalice si mineraloceramine, diamante industriale etc.

O raspandire foarte larga (~80%) au cutitele armate cu placute din carburi metalice, care pot fi alese din STAS-ul 6374-80.

La strunjire, gaurire, largire, alezare si centruire se folosesc urmatoarele tipuri de scule aschietoare:

- cutite de diferite tipuri in functie de felul prelucrarii: strunjire exterioara, interioara, frontala, profilata etc. (STAS-urile 6311…6312-80, 358 si 359-67, 6376…6385-80, 6386-66);

- burghie elicoidale utilizate la gaurirea in material plin sau la largirea gaurilor, (STAS-urile 573-80, 574-79, 575-80, 4566-80, 6727-80, 6728-79, 7881-80, 8156 si 8157-80, 8368-82);

- largitoare utilizate pentru largirea gaurilor date anterior sau a gaurilor din piese turnate sau forjate (STAS 8054/7-76);

- adancitoare cilindrice (STAS-urile 6411-77 si 8155-78);

- adancitoare conice utilizate pentru prelucrarea suprafetelor conice si a tesiturilor la gauri (STAS-urile 1367/1 si 1367/2-78);

- alezoare utilizate pentru finisarea gaurilor (STAS-urile 1263 si 1266-79, 1264 si 1265-80, 2647-78, 3456-80, 5713-79, 588 si 589-80);

- burghie pentru centruire utilizate la prelucrarea gaurilor de centrare (STAS 1114/1 si 1114/2-82).

Stabilirea durabilitatii sculei aschietoare

Durabilitatea sculei aschietoare poate fi determinata prin calcul sau aleasa din normative in functie de sectiunea corpului sculei, calitatea materialului de prelucrat si a sculei aschietoare.

De exemplu, la un cutit de strunjit otel cu sectiunea normala de 25 X 25 mm² din otel rapid, durabilitatea normala este de 60 min, iar pentru alt cutit, de aceeasi sectiune normala, dar cu parte activa din carburi metalice, durabilitatea normala este de 90 min.

Determinarea durabilitatii prin calcul se face in functie de scopul urmarit: productivitatea maxima, cost minim etc.

Daca se urmareste o productivitate maxima, durabilitatea se calculeaza cu relatia:

T₀p = (1-m) τѕ⁄m [min],

Iar daca se urmareste un cost minim al prelucrarii, relatia devine :

T ₀с = ( τѕ + C₂/C₁)(1-m)/m [min]

In care: m reprezinta exponentul durabilitatii, care se determina experimental, in functie de cuplul semifabricat-scula;

τs - timpul necesar unei schimbari a sculei si refacerea reglarii masinii-unelte

in min;

C₁ - retributia muncitorului de la masina-unealta, in lei/min;

C₂ - cheltuielile legate de exploatarea sculei si se calculeaza cu relatia

C₂ = τr • C₃ + Cѕ/nѕ [lei],

In care: τr este timpul cat dureaza reascutirea sculei, in min;

C₃ - retributia muncitorului de la ascutitorie, in lei/min;

Cs - costul initial al sculei, in lei ;

nѕ - numarul de reascutiri permis pana la scoaterea din uz a sculei.

Ordinea de stabilire a parametrilor regimului de aschiere este: adancimea de aschiere t, numarul de treceri i, avansul s, viteza de aschiere v, turatia n si viteza de avans vѕ.

Stabilirea adancimii de aschiere si a numarului de treceri

Adancimea de aschiere se stabileste in functie de adaosul de prelucrare determinat pentru operatia data. Marimea adancimii de aschiere trebuie astfel stabilita incat sa se asigure folosirea rationala a sculei, a puterii masinii-unelte, tinzandu-se pe cat posibil la reducerea numarului de treceri la minimum.

La prelucrarile de degrosare, atunci cand rigiditatea sistemului tehnologic si puterea masinii-unelte, permit, marimea adancimii de aschiere se stabileste in asa fel, incat intregul adaos de prelucrare sa fie indepartat intr-o singura trecere. Astfel , se va asigura o productivitate cat mai ridicata. Prin prelucrarea de degrosare se indeparteaza circa 70-80% din adaosul de prelucrare.

La prelucrarile de semifinisare si finisare, la stabilirea adancimii de aschiere trebuie sa se aiba in vedere asigurarea conditiilor de precizie si rugozitate impuse.

In cazul gauririi in plin, adancimea de aschiere rezulta din relatia:

T = D/2 [mm]

in care D este diametrul gaurii.

Pentru largirea gaurilor din piese turnate, forjate sau pentru alezarea unor gauri se foloseste relatia:

T = (Dƒ - D¡)/2 [mm]

in care Dƒ este diametrul final, in mm, iar D¡ diametrul initial, in mm.

Daca adaosul de prelucrare este prea mare fata de puterea de aschiere admisa, mai ales atunci cand trecerile de la o treapta la alta in cazul prelucrarii arborilor cu diferente mari, intre trepte, atunci adaosul de prelucrare va fi divizat in mai multe treceri:

i = Aр/t

Fisiere in arhiva (1):

  • Practica - Aschierea Metalelor.doc

Alte informatii

Referatul a fost prezentat la Universitatea din Bacau Locul de desfasurare al practicii: WORLD MACHINERY WORKS BACAU Perioada: 26.06.2008 – 16.07.2008