Evoluția Liedului Românesc în Prima Jumătate a Secolului XX

Proiect
8/10 (1 vot)
Domeniu: Muzică
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 75 în total
Cuvinte : 20551
Mărime: 1.93MB (arhivat)
Cost: 10 puncte
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Ciocoiu Petrisor
UNIVERSITATEA NAŢIONALĂ DE MUZICĂ BUCUREŞTI FACULTATEA DE COMPOZIŢIE, MUZICOLOGIE ŞI PEDAGOGIE MUZICALĂ

Cuprins

ARGUMENT 4

CAPITOLUL I: ORIGINEA ŞI EVOLUŢIA LIEDULUI ÎN CREAŢIA MUZICALĂ UNIVERSALĂ 5

I.1. Provenienţa termenului de lied, încadrare istorică

I.2. Reprezentanţi ai liedului românesc din prima jumătate a secolului XX

I.3. Interferenţa universului poetic cu universal muzical

Implicaţii estetice ale relaţiei cuvânt-muzică în liedul românesc

CAPITOLUL II: CREAŢIA ROMÂNEASCĂ DE LIED ÎN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI XX 15

II.1. Liedul în creaţia lui George Enescu

II.2.Analiza celor Şapte cântece pe versuri de Clément Marot op. 15 de George Enescu

II.3. Liedul în creaţia compozitorului Mihail Jora 32

II. 4. Influenţa muzicii populare arhaice

II 5. Creaţia de cântece a lui Mihail Jora

1. Raportul dintre cuvânt şi melodie

Analiză: Cinci cântece pe versuri de Octavian Goga

Şase cântece pe versuri de Adrian Maniu

Cinci cântece pe cersuri de George Bacovia

Cinci lieduri scrise pe versuri enesciene

2. Eminescu şi liedul musical

CAPITOLUL III: ŞCOALA ROMÂNEASCĂ DE CÂNT 61

Concluzii

BIBLIOGRAFIE 66

Extras din document

ARGUMENT

Prin această lucrare am încercat să realizez o viziune de ansamblu liedului românesc în prima jumatate a secolului XX, perioadă reprezentativă pentru creaţia muzicală românească.

Întreaga artă a compozitorilor secolului XX s-a concentrat în descoperirea modalităţilor corespunzătoare traducerii expresive a ideilor prin limbajul muzical. Dimensiunea expresivă a recitativului i-a făcut pe muzicienii români să-i acorde o importanţă aparte, devenind o soluţie inedită, o particularitate a spiritualităţii vocale româneşti.

În cântecul românesc, muzica şi poezia nu se mulţumesc să coexiste, ci dimpotrivă se întrepătrund într-o expresie unică, metafora vocală reprezintă o minunată demonstraţie a interferenţei celor două arte.

Trecând în revistă istoria liedului în general cu puternice rădăcini în muzica populară medievală, traversând apoi istoria chansonului francez (sec XIX),apoi a liedului cult din secolele XVIII-XIX, care va duce la formarea şi consolidarea liedului ca gen muzical, ajungem în final la şcoala muzicală românească de sec XX.

CAPITOLUL I: ORIGINEA ŞI EVOLUŢIA LIEDULUI ÎN CREAŢIA MUZICALĂ UNIVERSALĂ

I.1.Provenienţa termenului de lied, încadrare istorică

Genul miniaturii vocale cu acompaniament, denumit lied în cultura muzicală germană, chanson în cea franceză, romans sau pesnia în cea rusă, canzone în italiană şi cântec în româneşte, este definit în Dicţionarul de termeni muzicali ca fiind: „lucrare vocală acompaniată de un instrument, de obicei pian, pe un text liric sau poem, care îi determină caracterul, desfăşurându-se într-o structură formală specifică”

Istoria muzicii confirmă faptul că pentru a deveni un gen autonom, liedul a avut nevoie de o îndelungată perioadă de acumulări şi a durat secole întregi până când compozitorii au conştientizat forţa sa semnificativă.

Noţiunea de lied are două accepţiuni: aceea care defineşte genul şi aceea care defineşte forma , noţiuni ce au evoluat simultan, într-o strânsă determinare reciprocă. Originea de lied se află în cântecul popular deci vechimea sa nu poate fi realmente măsurată. Forma de lied este hotărâtă în principal de caracterul strofic al cântecului şi porneşte de la forme simple spre forme complexe, evoluând odată cu gândirea muzicală. Privite foarte schematic, aceste forme pot fi clasificate astfel:

a) formă monopartită

b) formă bipartită simplă; cu mică repriză; dublă; compusă;

c)formă tripartită simplă; simplă concentrată; compusă;

d)formă tripentapartită simplă; compusă- aceasta din urmă categorie este considerată ca formă intermediară între lied şi rondo.

Liedul apare în muzica cultă ca gen şi ca formă având un rol foarte important în dezvoltarea muzicii populare. Forma de lied constituie baza arhitectonică a multor cântece, arii, dansuri, mişcări lente din sonate, concerte, simfonii, cantate, oratorii etc. Trecerea de la stilul polifon la cel omofon a fost un factor care a contribuit la cristalizarea formei de lied. Trecerea de la profilul cântecelor obişnuite, al romanţelor spre un nou cântec cu un conţinut mai profund, cu o problematică mai substanţială şi variată a necesitat găsirea unor forme care să corespundă noului conţinut de idei.

Prin gen de lied se înţelege o piesă vocală sau instrumentală, variată în conţinut şi formă, apropiată de cântec. Liedul cult a apărut la sfârşitul secolului al XVIII-lea şi începutul secolului al XIX-lea în mediul muzical al clasicismului vienez, în creaţia lui Wolfgang Amadeus Mozart şi Ludwig van Beethoven, continuate apoi, la un nivel de înţelegere a posibilităţior expresive specifice genului, de către Franz Schubert, urmat de Robert Schumann, Johannes Brahms, Hugo Wolf şi alţii.

Din punct de vedere al conţinutului, liedul era redus la simple cântece sau romanţe, având la bază versuri mai puţin inspirate şi profunde, uneori melodramatice şi restrânse ca tematică, iar partea instrumentală, limitată la o simplă acompaniere. Evoluţia ştiinţei muzicale în domeniul teoriei, armoniei, contrapunctului, orchestraţiei, formelor şi perfecţionarea tehnicii vocale şi instrumentale duc la o condiţionare reciprocă între necesităţile de repertoriu şi nivelul sau gradul de măiestrie propriu compozitorilor. Aceşti factori determină o colaborare directă între interpreţi şi creatori. Dar nu numai latura strict muzicală va fi hotărâtoare în apariţia şi cristalizarea genului de lied cult ci şi existenţa creaţiei marilor poeţi ai timpului: Goethe, Schiller, Heine şi alţii. Imaginile poetice de o rară frumuseţe şi profunzime vor influenţa în mod pozitiv pe compozitori, stimulându-le fantezia, determinând un salt calitativ în comentariile muzicale şi creând o nouă viziune asupra liedului cult. Pentru a marca noul conţinut al liedului, multe şcoli muzicale au preluat şi folosit termenul în definirea şi precizarea respectivului gen muzical. Cu toate acestea, şcoala muzicală rusă a folosit şi foloseşte, din secolul al XIX-lea, termenul de romanţă, în două accepţiuni: prima în sens de cântec simplu, apropiat creatorilor populari, şi a doua accepţiune în sensul de cântec cult. În şcoala muzicală franceză coexistă atât termenul de chanson, cât şi cel de lied.

Preview document

Evoluția Liedului Românesc în Prima Jumătate a Secolului XX - Pagina 1
Evoluția Liedului Românesc în Prima Jumătate a Secolului XX - Pagina 2
Evoluția Liedului Românesc în Prima Jumătate a Secolului XX - Pagina 3
Evoluția Liedului Românesc în Prima Jumătate a Secolului XX - Pagina 4
Evoluția Liedului Românesc în Prima Jumătate a Secolului XX - Pagina 5
Evoluția Liedului Românesc în Prima Jumătate a Secolului XX - Pagina 6
Evoluția Liedului Românesc în Prima Jumătate a Secolului XX - Pagina 7
Evoluția Liedului Românesc în Prima Jumătate a Secolului XX - Pagina 8
Evoluția Liedului Românesc în Prima Jumătate a Secolului XX - Pagina 9
Evoluția Liedului Românesc în Prima Jumătate a Secolului XX - Pagina 10
Evoluția Liedului Românesc în Prima Jumătate a Secolului XX - Pagina 11
Evoluția Liedului Românesc în Prima Jumătate a Secolului XX - Pagina 12
Evoluția Liedului Românesc în Prima Jumătate a Secolului XX - Pagina 13
Evoluția Liedului Românesc în Prima Jumătate a Secolului XX - Pagina 14
Evoluția Liedului Românesc în Prima Jumătate a Secolului XX - Pagina 15
Evoluția Liedului Românesc în Prima Jumătate a Secolului XX - Pagina 16
Evoluția Liedului Românesc în Prima Jumătate a Secolului XX - Pagina 17
Evoluția Liedului Românesc în Prima Jumătate a Secolului XX - Pagina 18
Evoluția Liedului Românesc în Prima Jumătate a Secolului XX - Pagina 19
Evoluția Liedului Românesc în Prima Jumătate a Secolului XX - Pagina 20
Evoluția Liedului Românesc în Prima Jumătate a Secolului XX - Pagina 21
Evoluția Liedului Românesc în Prima Jumătate a Secolului XX - Pagina 22
Evoluția Liedului Românesc în Prima Jumătate a Secolului XX - Pagina 23
Evoluția Liedului Românesc în Prima Jumătate a Secolului XX - Pagina 24
Evoluția Liedului Românesc în Prima Jumătate a Secolului XX - Pagina 25
Evoluția Liedului Românesc în Prima Jumătate a Secolului XX - Pagina 26
Evoluția Liedului Românesc în Prima Jumătate a Secolului XX - Pagina 27
Evoluția Liedului Românesc în Prima Jumătate a Secolului XX - Pagina 28
Evoluția Liedului Românesc în Prima Jumătate a Secolului XX - Pagina 29
Evoluția Liedului Românesc în Prima Jumătate a Secolului XX - Pagina 30
Evoluția Liedului Românesc în Prima Jumătate a Secolului XX - Pagina 31
Evoluția Liedului Românesc în Prima Jumătate a Secolului XX - Pagina 32
Evoluția Liedului Românesc în Prima Jumătate a Secolului XX - Pagina 33
Evoluția Liedului Românesc în Prima Jumătate a Secolului XX - Pagina 34
Evoluția Liedului Românesc în Prima Jumătate a Secolului XX - Pagina 35
Evoluția Liedului Românesc în Prima Jumătate a Secolului XX - Pagina 36
Evoluția Liedului Românesc în Prima Jumătate a Secolului XX - Pagina 37
Evoluția Liedului Românesc în Prima Jumătate a Secolului XX - Pagina 38
Evoluția Liedului Românesc în Prima Jumătate a Secolului XX - Pagina 39
Evoluția Liedului Românesc în Prima Jumătate a Secolului XX - Pagina 40
Evoluția Liedului Românesc în Prima Jumătate a Secolului XX - Pagina 41
Evoluția Liedului Românesc în Prima Jumătate a Secolului XX - Pagina 42
Evoluția Liedului Românesc în Prima Jumătate a Secolului XX - Pagina 43
Evoluția Liedului Românesc în Prima Jumătate a Secolului XX - Pagina 44
Evoluția Liedului Românesc în Prima Jumătate a Secolului XX - Pagina 45
Evoluția Liedului Românesc în Prima Jumătate a Secolului XX - Pagina 46
Evoluția Liedului Românesc în Prima Jumătate a Secolului XX - Pagina 47
Evoluția Liedului Românesc în Prima Jumătate a Secolului XX - Pagina 48
Evoluția Liedului Românesc în Prima Jumătate a Secolului XX - Pagina 49
Evoluția Liedului Românesc în Prima Jumătate a Secolului XX - Pagina 50
Evoluția Liedului Românesc în Prima Jumătate a Secolului XX - Pagina 51
Evoluția Liedului Românesc în Prima Jumătate a Secolului XX - Pagina 52
Evoluția Liedului Românesc în Prima Jumătate a Secolului XX - Pagina 53
Evoluția Liedului Românesc în Prima Jumătate a Secolului XX - Pagina 54
Evoluția Liedului Românesc în Prima Jumătate a Secolului XX - Pagina 55
Evoluția Liedului Românesc în Prima Jumătate a Secolului XX - Pagina 56
Evoluția Liedului Românesc în Prima Jumătate a Secolului XX - Pagina 57
Evoluția Liedului Românesc în Prima Jumătate a Secolului XX - Pagina 58
Evoluția Liedului Românesc în Prima Jumătate a Secolului XX - Pagina 59
Evoluția Liedului Românesc în Prima Jumătate a Secolului XX - Pagina 60
Evoluția Liedului Românesc în Prima Jumătate a Secolului XX - Pagina 61
Evoluția Liedului Românesc în Prima Jumătate a Secolului XX - Pagina 62
Evoluția Liedului Românesc în Prima Jumătate a Secolului XX - Pagina 63
Evoluția Liedului Românesc în Prima Jumătate a Secolului XX - Pagina 64
Evoluția Liedului Românesc în Prima Jumătate a Secolului XX - Pagina 65
Evoluția Liedului Românesc în Prima Jumătate a Secolului XX - Pagina 66
Evoluția Liedului Românesc în Prima Jumătate a Secolului XX - Pagina 67
Evoluția Liedului Românesc în Prima Jumătate a Secolului XX - Pagina 68
Evoluția Liedului Românesc în Prima Jumătate a Secolului XX - Pagina 69
Evoluția Liedului Românesc în Prima Jumătate a Secolului XX - Pagina 70
Evoluția Liedului Românesc în Prima Jumătate a Secolului XX - Pagina 71
Evoluția Liedului Românesc în Prima Jumătate a Secolului XX - Pagina 72
Evoluția Liedului Românesc în Prima Jumătate a Secolului XX - Pagina 73
Evoluția Liedului Românesc în Prima Jumătate a Secolului XX - Pagina 74
Evoluția Liedului Românesc în Prima Jumătate a Secolului XX - Pagina 75

Conținut arhivă zip

  • Evolutia Liedului Romanesc in Prima Jumatate a Secolului XX.doc

Alții au mai descărcat și

Sabin V. Dragoi - omul și opera

INTRODUCERE Printre compozitorii valoroşi ce s-au afirmat cu vigoare în muzica românească şi au contribuit la dezvoltarea şcolii noastre muzicale,...

Muzica Poetică a Liedurilor lui Schubert

Argumentatie Începând chiar cu afirmatia ca „Schubert a fost cel mai mare cântaret al tuturor timpurilor” iese în lumina faptul ca Franz...

Cântece și coruri pentru copii în creația lui Alexandru Pascanu

PRIVIRE GENERALA ASUPRA CREATIEI CORALE ROMANESTI POSTBELICE 1.1 CONTEXTUL SOCIAL-CULTURAL . Perioada postbelica in care , de fapt, Romania a...

Educația muzicală - componentă principală a educației estetice

“Muzica este graiul in care se oglindesc fara putinta de prefacatorie, insusirile sufletesti ale omului.” George Enescu Educatia estetica a...

Muzica în Antichitate

Muzica este forma noastră de exprimare cea mai veche, mei veche decât graiul sau arta. Incepe odată cu vocea şi cu nevoia noastră copleşitoare de a...

Opera Oedip a lui George Enescu

Celebra operă „Oedip” a compozitorului George Enescu, considerată una dintre cele mai mari capodopere ale culturii româneşti, a fost finalizată pe...

Școala românească în artă muzicală

a) Evoluţia genurilor muzicale în literatura violonistică românească În a doua jumătate a sec.XIX, o dată cu apariţia celor două Conservatoare de...

George Enescu - Minibiografie

George Enescu (1881-1955) este cel mai mare muzician român, una din personalităţile artistice de geniu ale secolului XX, care s-a impus în egală...

Te-ar putea interesa și

Mauro Giuliani

Este un lucru recunoscut, ca şi în alte domenii de artă şi literatură, clasicismul a fost considerat ca o concepţie estetică ideologică şi...

Ai nevoie de altceva?