Gamele Pentatonice Anhemitonice

Reprezentantul etapei de cercetare ştiinţificã a FOLCLORULUI ROMÂNESC, GEORGE BREAZUL a avut parte de o pregãtire muzicalã de nivel înalt. S-a nãscut în zona Munteniei, şi a studiat la Seminarul Central din Bucureşti, apoi în cadrul Conservatorului, unde i-a avut ca profesori pe DUMITRU GEORGESCU KIRIAC, ION NONA OTTESCU, şi ALFONSO CASTALDI. Ulterior, s-a perfecţionat la Universitatea din Berlin, unde a studiat cu etnomuzicologi de prestigiu, precum: OSKAR FLEISCHER, KARL SCHÄFFER, HERMAN ALBERT, CURT SACHS, E. M. HORNBOSTEL, M. FRIEDLÄNDLER, KARL STUMPF, JOHANNES WEFF.

GEORGE BREAZUL aduce contribuţii majore în domeniile primordiale: întemeierea ETNOMUZICOLOGIEI româneşti; organizarea CERCETÃRII ŞTIINŢIFICE a folclorului şi istoriei muzicii româneşti, precum şi crearea PEDAGOGIEI româneşti. În anul 1927 a înfiinţat ARHIVA FONOGRAMICÃ în care se gãseau colecţii de fişe ce cuprindeau melodiile transcrise în urma cercetãrilor interprinse. Aceastã Societate a funcţionat doar un an, ulterior (în anul 1928) fiind înfiinţatã ARHIVA DE FOLCLOR A SOCIETÃŢII COMPOZITORILOR ROMÂNI (SCR), în care preşedinte de onoare era GEORGE ENESCU.

Se cuvine menţionat faptul cã, GEORGE BREAZUL a imprimat o nouã orientare în ceea ce priveşte problema culegerii ştiinţifice a folclorului. Astfel, prin acestea culegere sã fie promovate melodiile cele mai valoroase. Toate aceste demersuri de culegere şi cercetare, erau realizate din mediul rural, adicã din cadrul comunitãţilor ferite de urbanismul exacerbat. De asemenea, a atras atenţia asupra problemelor specifice legate de transcrierea melodiilor: redarea cât mai fidelã a scãrilor muzicale, a ritmului muzical, precum şi respectarea textului literar.

Un alt aspect deosebit de important asupra cãruia GEORGE BREAZUL şi-a canalizat atenţia, a fost problema SCÃRILOR MUZICALE din folclorul românesc, ocupându-se în mod deosebit de OLIGOCORDII, PREPENTATONII şi PENTATONII.

Astfel, se cuvine menţionat aportul semnificativ al acestor cercetãri materializate în scopul regãsirii identitãţii naţionale, prin studii, eseuri, cronici, traduceri, culegeri de folclor.

Dintre operele sale, se remarcã:

 Volumul „PATRIOM CARMEN” (CONTRIBUŢII LA STUDIUL MUZICII ROMÂNEŞTI, Craiova, 1944).

Lucrarea reprezintã o colecţie de Documente muzicale valoroase, cronici şi scrieri vechi, traduceri, scrieri bisericeşti şi laice. Pe baza acestor vaste cercetãri, GEORGE BREAZUL emite şi demonstreazã ipoteze cu privire la ORIGINEA MUZICII FOLCLORICE ROMÂNEŞTI.

O altã lucrarea deosebit de apreciatã:

 Colecţia de COLINDE, Bucureşti, 1938, în care se regãsesc un numãr de aproximativ 300 de colinde culese din principalele zone ale ţãrii.

 Lucrarea PAGINI DIN ISTORIA MUZICII ROMÂNEŞTI este realizatã în 5 volume şi cuprinde studii şi cercetãri de istorie şi folclor.

Studiul „GAMELE PENTATONICE ANHEMITONICE” face parte din cadrul volumului V (CERCETÃRI DE ISTORIE ŞI FOLCLOR).