Acționare mecanică

Proiect
8/10 (1 vot)
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 46 în total
Cuvinte : 8716
Mărime: 1.53MB (arhivat)
Publicat de: Andrei M.
Puncte necesare: 8
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Marius Alexandrescu
Universitatea de Nord Baia Mare Specializarea: Ingineria Produselor Alimentare Disciplina: Elemente de Inginerie Mecanica

Cuprins

  1. Tema de proiect
  2. • Sa se proiecteze o transmisie mecanica formata dintr-o transmisie cu curele trapezoidale si un reductor cilindric cu dinti drepti ce actioneaza un utilaj, doua schimburi pe zi si are urmatoarele date de proiectare :
  3. Pe = 4,75 KW
  4. ne = 950 rot/min
  5. nu = 200 rot/min
  6. • Durata de functionare a actionarii mecanice este de 5000 de ore, iar suprasarcinile care pot sa apara in timpul functionarii utilajului sunt de pana la 25 % .
  7. Cuprins
  8. 1. Memoriu tehnic 3
  9. 1.1. Notiuni generale privind transmisia cu curele 3
  10. 1.1.a. Aspecte generale 3
  11. 1.1.b. Clasificare 3
  12. 1.1.c. Materiale 3
  13. 1.1.1. Transmisii prin curele trapezoidale 3
  14. 1.1.1.a. Aspecte generale 3
  15. 1.1.1.b. Consideratii practice 3
  16. 1.1.1.c. Consideratii teoretice 3
  17. 1.1.1.d. Metodica de calcul a curelelor trapezoidale 3
  18. 1.1.1.e. Rotile transmisiei prin curele 3
  19. 1.2. Notiuni generale privind transmisia cu roti dintate 3
  20. 1.2.a. Generalitati privind transmisiile mecanice 3
  21. 1.2.b. Generalitati privind angrenajele 3
  22. 1.2.c. Clasificare 3
  23. 1.2.d. Formele si cauzele deteriorarii angrenajelor 3
  24. 1.2.e. Materiale si tratamente utilizate in constructia rotilor dintate 3
  25. 1.2.f. Elemente de tehnologie 3
  26. 1.2.1. Angrenaje cilindrice cu dinti drepti 3
  27. 1.2.1.a. Cremaliera de referinta 3
  28. 1.2.1.b. Elementele geometrice ale rotii dintate cilindrice cu dinti drepti 3
  29. 1.2.1.c. Alegerea deplasarilor specifice 3
  30. 1.2.1.d. Forte in angrenajul cilindric cu dinti drepti 3
  31. 1.3. Sanatate si securitate in munca la actionarea mecanica 3
  32. 2. Memoriu justificativ de calcul 3
  33. 2.1. Calculul trasmisiei cu curele 3
  34. 2.2. Calculul transmisiei prin roti dintate. Angrenaje cilindrice cu dinti drepti 3
  35. 2.2.a. Calculul puterilor si turatiilor reductorului 3
  36. 2.2.b. Stabilirea momentului de torsiune 3
  37. 2.2.c. Calculul distantei minime necesare intre axe 3
  38. 2.2.d. Calculul modului minim 3
  39. 2.2.e. Calculul numarului de dinti 3
  40. 2.2.f. Calculul deplasarilor specifice de profil 3
  41. 2.2.g. Calculul elementelor geometrice ale angrenajului cilindric cu dantura dreapta evolventica 3
  42. 3. Bibliografie 3

Extras din proiect

1. Memoriu tehnic

1.1. Notiuni generale privind transmisia cu curele

1.1.a. Aspecte generale

In practica industriala sunt situatii in care exista o anumita distanta intre arborele motor si arborele condus, uneori aceasta distanta fiind chiar foarte mare. Intr-o astfel de situatie, transmiterea energiei nu se poate realiza decat prin intermediul unui element intermediar flexibil, fara capat, denumit curea. Sectiunea curelei poate fi lata, trapezoidala sau rotunda. Puterea (implicit miscarea) se transmite intre curea si roata de curea prin frecare. Exista solutii in care acest element intermediar elastic este dintat sau lant cu role, in anumite cazuri miscarea transmitandu-se prin forma.

Transmisiile prin curele sunt transmisii mecanice, care realizeaza transmiterea miscarii de rotatie si a sarcinii, de la o roata motoare la una sau mai multe roti conduse, prin intermediul unui element flexibil, fara sfarsit, numit curea.Transmiterea miscarii se poate realiza cu alunecare (la transmisiile prin curele late sau trapezoidale) sau fara alunecare (la transmisiile prin curele dintate).

Transmiterea sarcinii se realizeaza prin intermediul frecarii care ia nastere intre suprafetele in contact ale curelei si rotilor de curea (in cazul transmisiilor cu alunecare) sau prin contactul direct dintre dintii curelei si cei ai rotii (in cazul transmisiilor fara alunecare). O transmisie prin curele se compune din rotile de curea – conducatoare 1 si condusa 2 – elementul de legatura (cureaua) 3 (fig.1), sistemul de intindere si aparatori de protectie. Forta necesara de apasare a curelei pe rotile de curea se realizeaza la montaj, prin intinderea (deformarea elastica) curelei.

Fig. 1

In figura 2 este schitata o astfel de transmisie prin curele late. Forta de frecare este realizata de fapt prin tensionarea initiala a curelei. In momentul punerii in miscare a rotii motoare, ramura 2 a curelei se va tensiona mai mult in sensul miscarii iar in ramura 1 tensiunea reducandu-se, va rezulta o anumita destindere. [5]

Figura 2

Domeniile de utilizare la transmisia prin curele sunt variate:

a) puteri pana la 2000 kW prin curele late, cu viteze intre 40-60 m/s si la distante A < 12 m, cu rapoarte i = 1…10 si randamente η = 0,93…0,94;

b) puteri sub 1200 kW la curele trapezoidale,

viteze sub 40 m/s, i = 1…8, η = 0,92…0,96

Comparativ cu celelalte transmisii mecanice, transmisiile prin curele cu alunecare prezinta o seriede avantaje:

- se monteaza si se intretin usor;

- functioneaza fara zgomot;

- amortizeaza socurile si vibratiile;

- necesita precizie de executie si montaj relativ reduse;

- costurile de fabricatie sunt reduse;

- transmit sarcina la distante relativ mari intre arbori;

- permit antrenarea simultana a mai multor arbori;

- functioneaza la viteze mari;

- asigura protectia impotriva suprasarcinilor.

Dintre dezavantajele acestor transmisii se pot mentiona:

- capacitate de incarcare limitata;

- dimensiuni de gabarit mari, comparativ cu transmisiile prin roti dintate;

- forte de pretensionare mari, care solicita arborii si reazemele;

- raport de transmitere variabil, ca urmare a alunecarii curelei pe roti;

- sensibilitate marita la caldura si umiditate;

- durabilitate limitata;

- necesitatea utilizarii unor dispozitive de intindere a curelei. [5]

1.1.b. Clasificare

Clasificarea curelelor se face in functie de forma sectiunii curelei (fig.3), iar clasificarea transmisiilor prin curele se face in functie de pozitia arborilor, materialul, forma si modul de confectionare a curelelor,respectiv modul de intindere a curelei. [7,9]

o Dupa forma sectiunii, curelele pot fi: late (netede – fig. 3.a, politriunghiulare – fig. 3.b, dintate – fig. 3.c), trapezoidale (fig. 3.d), rotunde (fig. 3. e).

Transmisiile prin curele late pot transmite puteri pana la P = 2000 kW, la viteze periferice v 12 m/s si rapoarte de transmitere i 6 (maxim 10). Utilizarea curelelor moderne, de tip compound, a dus la ridicarea performantelor acestora, domeniul lor de utilizare fiind: P 5000 kW;

v 100 m/s; i  10 (maxim 20).Transmisiile prin curele late politriunghiulare (Poly-V) transmit puteri P  2500 kW, la vitezeperiferice v  50 m/s.

Transmisiile prin curele late dintate pot transmite puteri pana la P = 400 kW, la viteze periferice v  80 m/s si rapoarte de transmitere i  8 (maxim 10). Transmisiile prin curele trapezoidale pot transmite puteri pana la P = 1200 kW, la viteze periferice v  50m/s, atunci cand distanta dintre axe A < 3 m, iar raportul de transmitere maxim i  8 (maxim 10).

Pentru aceste curele, in tabelul 1 sunt prezentate, in functie de diversi parametri (economici, functionali etc.), cateva performante ale transmisiilor echipate cu aceste curele.

Tabelul 1

Parametrul Curele

late Curele

politriunghiulare Curele

dintate Curele trapezoidale Curele

rotunde

Clasice Inguste

Indicele costului

instalarii 1,1 1,2 1,4 1,4 1,0 ND*)

Intretinere Da Da Nu Da Da Da

Raport putere/volum

(kW/cm3) 0,8 1,7 1,9 0,7 1,8 ND*)

Frecventa maxima a

indoirilor 200 100 200 40 80 40

Incarcarea arborilor*) (2…3)Fu (2…2,5) Fu Fu (2…2,5) Fu (2…3) Fu

Randament % 97…98 97 98 95 96 95

Raportul Fu/F0*) 0,3…0,4 0,4…0,5 1 0,5…0,6 0,4

* ND – nu sunt date; Fu – forta utila; F0 – forta de pretensionare.

Preview document

Acționare mecanică - Pagina 1
Acționare mecanică - Pagina 2
Acționare mecanică - Pagina 3
Acționare mecanică - Pagina 4
Acționare mecanică - Pagina 5
Acționare mecanică - Pagina 6
Acționare mecanică - Pagina 7
Acționare mecanică - Pagina 8
Acționare mecanică - Pagina 9
Acționare mecanică - Pagina 10
Acționare mecanică - Pagina 11
Acționare mecanică - Pagina 12
Acționare mecanică - Pagina 13
Acționare mecanică - Pagina 14
Acționare mecanică - Pagina 15
Acționare mecanică - Pagina 16
Acționare mecanică - Pagina 17
Acționare mecanică - Pagina 18
Acționare mecanică - Pagina 19
Acționare mecanică - Pagina 20
Acționare mecanică - Pagina 21
Acționare mecanică - Pagina 22
Acționare mecanică - Pagina 23
Acționare mecanică - Pagina 24
Acționare mecanică - Pagina 25
Acționare mecanică - Pagina 26
Acționare mecanică - Pagina 27
Acționare mecanică - Pagina 28
Acționare mecanică - Pagina 29
Acționare mecanică - Pagina 30
Acționare mecanică - Pagina 31
Acționare mecanică - Pagina 32
Acționare mecanică - Pagina 33
Acționare mecanică - Pagina 34
Acționare mecanică - Pagina 35
Acționare mecanică - Pagina 36
Acționare mecanică - Pagina 37
Acționare mecanică - Pagina 38
Acționare mecanică - Pagina 39
Acționare mecanică - Pagina 40
Acționare mecanică - Pagina 41
Acționare mecanică - Pagina 42
Acționare mecanică - Pagina 43
Acționare mecanică - Pagina 44
Acționare mecanică - Pagina 45
Acționare mecanică - Pagina 46

Conținut arhivă zip

  • Actionare Mecanica.doc

Alții au mai descărcat și

Cric auto îndrumar

CAPITOLUL I Consideratii generale 1.1 Caracterizarea solutiei constructive Schema cinematica al cricului simplu cu dispozitiv de actionare cu...

Sistemul ABS

Automobilele moderne sunt echipate cu sisteme de frânare performante si fiabile, capabile să atingă excelente valori de frânare chiar si la viteze...

Noțiunea de semifabricat

Orice proces tehnologic de prelucrare mecanica prin aschiere este insotit de erori. Acest neajuns duce la obtinerea unei piese care nu corespunde...

PSP 1

1.Faltuirea – asamblarea prin indoirea in falt a marginilor pieselor care se asambleaza cu sau fara material de adaos. 2.Gatuirea 3.Umflarea si...

Organe de mașini

1. PRINCIPII GENERALE DE PROIECTARE ALE ORGANELOR DE MASINI 1.1. Obiectul cursului de „Organe de maini” Definirea unor notiuni: · Masina:...

Determinarea experimentală a caracteristicii și rigidității arcurilor

DETERMINAREA EXPERIMENTALA A CARACTERISTICII SI RIGIDATII ARCURILOR 13.1 Scopul lucrarii Scopul lucrarii este de a familiariza pe stundeti cu...

Îmbinări prin Lipire și Încleiere

3.1. ÎMBINARI PRIN LIPIRE Îmbinarile prin lipire se realizeaza cu ajutorul unui metal sau aliaj de lipit, adus în stare fluida prin încalzire la o...

Te-ar putea interesa și

Proiect organe de mașini

TEMA DE PROIECT Sa se proiecteze o transmisie mecanica pentru actionarea unei masini de lucru. Transmisia mecanica este de forma: a) motor...

Ambreiajul

INTRODUCERE Ambreiajul este inclus in transmisia automobilelor si tractoarelor în scopul compensării principalelor dezavantaje ale motorului cu...

Proiect calculul și construcția autovehiculelor - calculul ambreiajului

Tema de proiect: Sa se proiecteze ambreiajul pentru autovehiculul ce are urmatoarele caracteristici: - tipul: autoutilitara - numar locuri: 5...

Ambreiajul

AMBREIAJUL I.1. Rolul ambreiajului Ambreiajul este inclus în transmisia automobilului în scopul compensarii principalelor dezavantaje ale...

Calculul și construcția autovehiculelor - Ambreiaj

Temă de proiect : Să se proiecteze ambreiajul pentru un autovehicul cu urmatoarele caracteristici: - Tipul: Autoturism (M.A.C.) - Momentul maxim...

Sistemul de Pornire al Motoarelor

GENERALITATI PRIVIND PORNIREA MOTOARELOR Sistemele de pornire au rolul de a antrena motoarele cu combustie interna cu o anumita turatie si cuplu...

Acționarea mecanică

Transmisia mecanică este un ansamblu cinematic de elemente care au ca scop transmiterea mişcării de rotaţie cu sau fără transformarea acesteia...

Proiect Auto

CAPITOLUL I ANALIZA PARTICULARITĂŢILOR ŞI PRINCIPALELOR CARACTERISTICI DIMENSIONALE,MASICE ŞI ENERGETICE A MODELELOR SIMILARE 1.1 Alegerea...

Ai nevoie de altceva?