Cuprins
- Tema de proiect 7
- I. Obiectivele calculului termic 8
- Calculul procesului de schimbare a gazelor (evacuare şi admisie) 8
- Parametrii iniţiali pentru calculul termic 10
- Calculul procesului de comprimare 12
- Presiunea la sfârşitul procesului de comprimare 12
- Temperatura la sfârşitul procesului de comprimare 12
- Calculul procesului de ardere 13
- Cantitatea minimă de aer necesară pentru arderea unui 1 kg de combustibil 13
- Cantitatea de fluid proaspăt (aer), care pătrunde în cilindru
- pentru 1 kg de combustibil 13
- Numărul de kmoli de substanţă de ardere rezultaţi, caz în care ardere completă teoretică 13
- Coeficientul de variaţie molar 14
- Coeficientul de variaţie molară totală 14
- Puterea calorică inferioară (motorine) 15
- Căldura disponibilă prin arderea unui 1 kg de combustibil 15
- Destinderea 17
- Gradul de destindere prealabil 17
- Gradul de destindere 17
- Determinarea presiunilor medii indicate şi effective 18
- Presiunea medie indicată 18
- Presiunea medie efectivă 19
- Cilindreea unitară 19
- Volumul minim al camerei de ardere 20
- Volumul maxim 20
- Cilindreea totală 21
- Alţi indici de perfecţiune ai motorului 21
- Randamentul indicat 21
- Randamentul efectiv 21
- Consumul specific indicat 21
- Consumul specific efectiv 22
- Puterea litrică 22
- II. Mecanismul bielă-manivelă 23
- Cinematica mecanismului bielă-manivelă 23
- Dinamica mecanismului bielă-manivelă 28
- Forţa de presiune a gazelor din cilindru 28
- Forţe de inerţie 30
- Forţe de inerţie date de masele aflate în mişcare de
- Translaţie 30
- Forţe de inerţie date de masele aflate în mişcare de
- Rotaţie 32
- Forţe care acţionează în mecanismul bielă-manivelă 33
- Steaua manivelelor şi ordinea de aprindere 38
- Uniformizarea mişcării arborelui cotit 43
- Volantul 45
- III. Grupul piston 47
- Pistonul 47
- Calculul pistonului 49
- Calculul capului pistonului 51
- Calculul regiunii port-segmenţi 52
- Calculul mantalei 53
- Bolţul 55
- Presiunea de contact în bielă 58
- Presiunea din locaşul bielei 59
- Momentul încovoietor în secţiunea radială a bolţului 59
- Tensiunea maximă de încovoiere 59
- Tensiunile maxime şi minime 60
- Coeficientul de siguranţă la oboseală pentru boltul flotant 60
- Tensiunea de forfecare în plan neutru 61
- Repartiţia de tensiuni 62
- Fibra exterioară 62
- Fibra interioară 62
- Presiunile în punctele 1, 2, 3, 4 63
- Determinarea jocului la montaj în umerii mantalei 64
- Segmenţii 64
- Rostul în stare liberă 66
- Raza medie a segmentului 66
- Tensiunea maximă la montarea segmenţilor 67
- Rostul la montaj 67
- IV. Biela 69
- Piciorul bielei 69
- Solicitarea de întindere 70
- Unghiul de încastrare 71
- Raza medie a piciorului 71
- Forţa normală şi momentul de încovoiere determinat de 71
- forţa de tracţiune 71
- Tensiunile în fibra exterioară, respectiv interioară pentru secţiunea de încastrare 71
- Solicitarea de compresiune 73
- Forţa normală şi momentul de încovoiere date de forţa
- de compresiune 73
- Forţa normală şi momentul încovoietor în secţiunea de încastrare date de forţa de compresiune 73
- Forţa în fibra interioară, respectiv cea exterioară dată de forţa de compresiune în secţiunea de încastrare 74
- Solicitarea de fretare 74
- Presiunea de fretaj 75
- Tensiunea în fibra exterioară, respectiv cea interioară determinată de presiunea de fretaj 75
- Tensiunea maximă şi minimă în fibra exterioară 76
- Coeficientul de siguranţă 76
- Deformaţia maximă a piciorului 77
- Calculul corpului bielei 78
- În secţiunea minimă, forţa de tracţiune 80
- Tensiunea de întindere 80
- Forţa de compresiune 80
- Tensiunea de compresiune 81
- Coeficientul de corecţie în planul de oscilaţie 81
- Coeficientul de corecţie în planul de încastrare 82
- Tensiunea de compresiune şi flambaj în planul de oscilaţie 82
- Tensiunea maximă şi minimă 82
- Calculul capului bielei 84
- Tensiunea în fibra exterioară 86
- Deformaţia maximă a capului 88
- V. Arborele cotit 89
- Calculul arborelui cotit 91
- Diametrul fusului palier 92
- Lungimea fusului maneton 92
- Lungimea fusului palier 92
- Fus intermediar 92
- Fus de capăt 92
- Diametrul fusului maneton 92
- Diametrul interior al fusului maneton 92
- Diametrul interior al fusului palier 93
- Lăţimea braţelor 93
- Grosimea braţelor 93
- Raza de racordare dintre fus şi braţ 93
- Lungimea cotului 93
- Verificarea fusului la presiunea de contact şi încălzire 93
- Presiunile specifice pe fusul maneton 93
- Presiunea specifică medie 93
- Presiunea specifică maximă 94
- Presiunea specifică pe fusul palier 94
- Presiunea specifică medie 94
- Presiunea specifică maximă 94
- Verificarea fusului la încălzire 95
- Coeficientul de uzură pentru fusul maneton 95
- Coeficientul de uzură pentru fusul palier 95
- Diagramele polare 96
- Diagrama polară a fusului maneton 96
- Diagrama polară a fusului palier 99
- Verificarea la oboseală 102
- Tensiunea maximă şi minimă 104
Extras din proiect
TEMA DE PROIECT
Să se proiecteze un motor cu piston în patru timpi cu aprindere prin compresie care are următoarele caracteristici:
- puterea maximă efectivă: Pe=77 kW;
- turaţia corespunzătoare puterii maxime: np=4400 rot/min;
- numărul de cilindri: i=4 în linie;
- cursa pistonului: S=90 mm;
- diametrul interior al cilindrului (alezajul): D=80 mm.
I. Obiectivele calculului termic:
Calculul termic al motoarelor cu ardere internă are ca scop determinarea mărimilor de stare ale fluidului motor pentru trasarea diagramei indicate pornind de la următoarele date de intrare: tip motor, putere nominală, turaţie la putere nominală, număr de cilindri. Cu ajutorul calculului termic se pot determina: alezajul, cursa pistonului, unii parametrii caracteristici, ca de exemplu puterea şi economicitatea
Obiectivele calculului termic sunt determinarea mărimilor de stare (presiune (p), volum (V), temperatură (T)) ale fluidului de lucru în puncte caracteristice ale ciclului motor.
Punctele caracteristice sunt:
• punctul de sfârşit al procesului de admisie;
• începutul procesului de ardere;
• presiunea maximă pe ciclu;
• presiunea la sfârşitul procesului de ardere;
• presiunea de evacuare.
1.1 Calculul procesului de schimbare a gazelor (evacuare şi admisie):
Diagrama indicată:
Este prezentată în figura de mai jos (Fig. 1.1):
Fig. 1.1 Diagrama indicată
Semnificaţia punctelor de pe diagramă este:
• pmi – punctul mort interior;
• pme – punctul mort exterior;
• VS – volumul dislocat de piston în timpul unei curse;
• VC – volumul camerei de ardere;
• Va – volumul total al camerei de ardere;
• a – începutul admisiei;
• s – scânteia;
• i – injecţia (întârzierea admisiei);
• d – faza arderii rapide;
• e – faza arderii izobare (s-a atins temperatura maximă);
• f – faza arderii izoterme (temperatura rămâne constantă).
Calculul termic porneşte din momentul în care pistonul se află în punctul mort interior (pmi) la începutul procesului de ardere (punctul a).
Parametrii de stare în punctul a (Fig. 1.2 şi 1.3) sunt:
• presiunea de evacuare pr;
• temperature gazelor reziduale Tr;
• volumul minim al camerei de ardere Vc.
Fig. 1.2 Diagrama indicată la motoarele cu ardere prin compresie
Fig. 1.3 Diagrama indicată la motoarele cu ardere prin scânteie
Semnificaţii:
• Xs – avansul la declanşarea scânteii;
• Xinj – avansul la declanşarea injecţiei;
• Xev - avansul la declanşarea evacuării;
• pr – presiunea gazelor arse reziduale (presiunea de evacuare);
• pa – presiunea la sfârşitul procesului de admisie;
• p0 – presiunea atmosferică.
1.2. Parametrii iniţiali pentru calculul termic:
T0=2880 K sau 2930 K
Se alege: T0=2880 K.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Calculul si Constructia Motoarelor cu Ardere Interna.doc