Dispozitiv autocentrat cu trei pârghii, acționat pneumatic

Memoriu Tehnic

În tehnologia construcţiei de maşini dispozitivele sunt întălnite în mai multe locuri fiind, incluse în sisteme corespunzătoare şi îndeplinesc după locul pe care-l ocupă, funcţiile de orientare şi fixare a semifabricatelor, pieselor sau sculelor la prelucrarea pe maşini-unelte, asamblare, control, etc...

În sistemul tehnologic al maşinilor-unelte pentru prelucrări prin aşchiere, dispozitivele au 2 mari roluri, si anume ca:

Dispozitive de orientare şi fixare a semifabricatului: aici dispozitivul leagă semifabricatul de maşina-unealtă având rolul de orientare şi fixare a semifabricatului faţă de traiectoria descrisă de tăişul principal al sculei

Dispozitive de orientare şi fixare a sculei: cu rol de a leagă scula de maşina-unealtă având rolul de orientare şi fixare a acesteia pe maşina-unealtă.

Dispozitivul prezentat în acest proiect este un mecanism de centrare şi de centrare. La aceste tipuri de mecanisme centrarea şi fixarea se face cu ajutorul unor fălci şi plunjere ghidate precis, care se deplasează pe diecţie radială, spre exterior (dornuri extensibile), spre interior (mandrine) sau în ambele sensuri (mandrine universale). Fălcile au ghidajele constituite din diverse combinaţii de suprafeţe plane, în timp ce la plunjere ghidajele sunt cilindrice, ultimele fiind, evident, mai tehnologice şi mai ieftine. Plunjerele ghidează semifabricatul direct, în timp ce fălcile sunt prevăzute, de cele mai multe ori, cu nişte piese schimbabile, pe care le vom numi bacuri, având suprafeţele active de orientare cu forme corespunzătoare bazelor de centrare. Deplasarea pe direcţie radială a fălcilor şi plunjerelor se realizează cu; şuruburi simple manipulate individual (platourile maşinilor-unelte), şuruburi stânga-dreapta, pene multiple, spirale plane etc.

Semifabricatul 1 – fig. 2. – este centrat şi fixat cu ajutorul fălcilor 2, de tip lamelă, deplasate axial de bucşa 8, fixată cu piuliţa 6 şi contrapiuliţa 5 pe tija 9, care face legătura cu sistemul de acţionare. Lamelele 2 sunt deplasate radial şi ghidate de pana multiplă 4. Centrarea şi fixarea semifabricatului se face prin deplasarea spre stânga, iar desfacerea prin deplasarea spre dreapta a asamblului tijă 9 – lamele 2. Concomitent cu forţele de fixare radiale F iau naştere şi forţe frontale, care asigură o bună orientare axială şi un cuplu de frecare suplimentar, îmbunătăţind funcţionalitatea mecanismului.

Mecanismele cu lamele prezintă avantujul unei precizii ridicate de centrare (până la 5 μm) în cadrul unor toleranţe mai largi ale dimensiunilor bazelor de centrare, permit centrarea pieselor mai lungi şi cu pereţi subţiri, accesul pentru prelucrarea ambelor suprafeţe frontale, mecanizarea acţionării, fiabilitate sporită datorită unor presiuni de contact relativ reduse, posibilitatea realizării unor forţe mari de fixare etc. Dezavantajul esenţial este complexitatea ridicată a tehnologiei de execuţie, în special a operaţiilor legate de realizarea ajustajelor lamele-corp, rectificările interioare etc. O explicaţie recentă, binecunoscută, a acestor mecanisme de centrare se poate vedea la mandrinele universale cu lamele, fără cheie, pentru prinderea burghielor pe maşinile de găurit.

Memoriu Justificativ de Calcul

Dispozitivul prezentat în acest proiect este un dispozitiv autocentrat cu trei parghii actionat pneumatic ,se fixeaza pe Maşină de găurit cu banc POW302

Maşină de găurit cu banc POW302

• putere: 350W

• frecvenţă: 230V/ 50Hz

• înălţime de lucru: 57cm

• mandrină cu cheie: 13mm

Se poate folosi dispozitivul si pe alte masini de gaurit cu banc

Cu ajutorul dispozitivului se va executa lagar,

Prelucrarea alezajelor prin procesul de burghiere.

1.1. Aspecte introductive.

Burghierea este un proces complex de aşchiere tridimensională, care se desfăşoară în condiţii grele datorită solicitărilor termice neuniforme, răcirii dificil de realizat în zona de aşchiere, modului greoi de îndepărtare, dirijare şi evacuare a aşchiilor din alezajul prelucrat precum şi datorită geometriei necorespunzătoare din anumite zone ale părţii aşchietoare a burghiului elicoidal.

Tăişurile burghielor elicoidale rezultă din intersecţia feţelor de aşezare ale dinţilor burghiului care pot fi suprafeţe plane, elicoidale, conice sau hiperboloidale cu suprafeţele elicoidale ale canalelor pentru evacuarea aşchiilor, fapt care determină variaţia parametrilor geometrici ai tăişului principal, în lungul acestuia.

În funcţie de punctul considerat pe tăiş, ca urmare a faptului că unghiul de degajare se micşorează către axa burghiului, condiţiile de formare a aşchiilor diferă.

Geometri nesatisfăcătoare a tăişului transversal, reprezentată de valori negative şi relativ mari ale unghiului de degajare, conduc la creşterea substanţială a forţei de avans fapt care a determinat pe mulţi cercetători să considere mecanismul acţiunii tăişului transversal asemănător cu procesul de extruziune.

În industria modernă, prelucrările mecanice prin aşchiere tind către viteze mari de lucru, precizie ridicată, operaţii automatizate şi obţinerea de repere din materiale mai greu prelucrabile.