Evoluția formei la macara

Proiect
8/10 (1 vot)
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 22 în total
Cuvinte : 2155
Mărime: 2.90MB (arhivat)
Cost: 5 puncte

Extras din document

Primele macarale au fost inventate înca din antichitate de vechi greci, ridicarea greutaților se facea cu ajutorul oamenilor sau a animalelor de povară, dupa care in evul mediu macaralele au inceput sa fie folosite în porturi pentru descarcarea corăbiilor.

Pentru multe secole forța folosită la ridicare a fost furnizată de oameni sau animale, prima macara ce folosea puterea mecanică a apărut in secolul XVIII folosind un motor cu abur. În zilele noastre se folosesc motoare cu ardere internă, motoare electrice și sisteme hidraulice pentru a crește puterea de ridicare, astăzi ele există intr-o gamă variată de forme, dimensiunile lor variind de la cele mai mici folosite in inteiorul atelierelor de lucru, la macaralele turn folosite la construcția zgarie norilor, macarale plutitoare folosite la constructia platformelor de petrol, automacarale sau poduri rulante.

Prima macara cunoscuta datează de la sfârșitul secolului VI îHr prin anul 515, aceasta era confecționată din lemn și folosea forța umana pentru ridicare .

Fig.1 Modelul proiectat în anul 515 îHr

Deoarece nevoia de a ridica greutății tot mai mari creștea s-a modificat vechea macara in așa fel incât să poată fi folosiți mai mulți oameni având de ambele părți posibilitatea de ridicare cu acestă instalație se puteu ridica greutăți de până la 450 kg.

Fig.2 Modelul reproiectat în anul 500 îHr

Primele macarale mai evaluate au apărut în cadrul Imperiului Roman, când activitatea de construcții a clădirilor a crescut. Romanii au adoptat vechea macara grecească și au dezvoltat-o mai departe. Primi ingineri care au ajutat la dezvoltarea macaralelor au fost Vitruvius ( De Architectura 10.2, 1-10) si Heron din Alexandria ( Mechanica 3.2-5). Cea mai simplă macara romană, de Trispastos, a fost construită dintr-un brat lung, o funie, și un bloc care conținea trei bucati de piatra de aproximativ 50 kg. Având, așadar, un avantaj mecanic de 3:1, s-a calculat că un singur om cu ajutorul unor scripeții ar putea ridica 150, presupunând că 50 kg reprezintă maximul de efort pe care un om îl poate exercita pe o perioadă mai mare de timp. Cu toate acestea greutatea pe care o puteau ridica aceste macarale nu era de ajuns și astfel a crescut numarul corzilor și al pilonilor ajungând să se ridice greutătii foarte mari de pana la 60 de tone, de exemplu la la templul lui Jupiter de la Baalbek, s-au ridicat blocuri cu greutate de până la 60 de tone fiecare, până la o înalțime de 19 m. În Roma, blocurile de piatră de la Coloana lui Traian cântăresc 53.3 tone, și au fost ridicate până la o înălțime de cca. 34 m.

Bibliografie

Boteanu, N, Instalații de ridicat și transportat, Note de curs, Craiova, 2007

Internet:

http://en.wikipedia.org/wiki/Crane_(machine)

http://www.sfera.com.ro/instalatii_ridicat_verlinde

http://masini-si-utilaje.masinisiutilaje.ro

http://www.liebherr.com

http://www.manitowoccranegroup.com

http://www.potain.com

http://www.marcom.ro

http://homepage.ntlworld.com/tonyonthemoon/Coles.html

http://www.howstuffworks.com/tower-crane.htm

http://www.bradywelding.com/Crane%20Service/Crane_Main.htm

http://www.craneoverhead.co.uk/

http://www.fhwa.dot.gov/bridge/crane23.cfm

Preview document

Evoluția formei la macara - Pagina 1
Evoluția formei la macara - Pagina 2
Evoluția formei la macara - Pagina 3
Evoluția formei la macara - Pagina 4
Evoluția formei la macara - Pagina 5
Evoluția formei la macara - Pagina 6
Evoluția formei la macara - Pagina 7
Evoluția formei la macara - Pagina 8
Evoluția formei la macara - Pagina 9
Evoluția formei la macara - Pagina 10
Evoluția formei la macara - Pagina 11
Evoluția formei la macara - Pagina 12
Evoluția formei la macara - Pagina 13
Evoluția formei la macara - Pagina 14
Evoluția formei la macara - Pagina 15
Evoluția formei la macara - Pagina 16
Evoluția formei la macara - Pagina 17
Evoluția formei la macara - Pagina 18
Evoluția formei la macara - Pagina 19
Evoluția formei la macara - Pagina 20
Evoluția formei la macara - Pagina 21
Evoluția formei la macara - Pagina 22

Conținut arhivă zip

  • Evolutia formei la macara.doc

Alții au mai descărcat și

Ergonomia si Estetica Masinilor Unelte

CURSUL NR. 1 INTRODUCERE Estetica este ştiinţa care se ocupă cu senzaţiile frumosului din natură şi din artă, şi cu sentimentele pe care aceste...

Arbori și Osii

5.1. DEFINIRE. CLASIFICARE. CARACTERIZARE Arborii sunt organe de masini cu miscare de rotatie destinate sa sustina alte organe de masini (roti...

Bazele Aschierii si Generarii Suprafetelor I

INTRODUCERE SCURT ISTORIC AL ASCHIERII. TENDINTE ACTUALE Intre procedeele de prelucrare a pieselor finite folosite în industrie, aschierea ocupa...

Bazele Aschierii si Generarii Suprafetelor II

8.1 Generalitati Aschierea este un proces complex fizico-mecanic prin care se îndeparteaza adaosul de prelucrare sub forma de aschii, în scopul...

Sisteme Flexibile de Fabricație

CONCEPTUL DE FLEXIBILITATE Elementul de noutate în concepţia actuală despre automatizarea proceselor tehnologice îl constituie flexibilitatea sau...

Bazele Aschierii si Generarii Suprafetelor

3. GEOMETRIA CONSTRUCTIVA A SCULELOR ASCHIETOARE 3.1. Geometria sculelor aschietoare Geometria partii active a sculelor utilizate în procesele de...

Cuplaje

11.1. Caracterizare. Rol funcţional Cuplajele sunt organe de maşini care realizează legătura permanentă sau intermitentă între 2 arbori, cu...

Ai nevoie de altceva?

''