Placă port bucsă

Cap I Stabilirea rolului funcţional al piesei şi stabilirea rolului morfo-funcţional al suprafeţelor

Placa port bucsa are rol de sustinere a capatului unui orbore intr-un lagar cu alunecare

Piesele din clasa bucşe , în funcţie de rolul pe care îl au în componenţa maşinii,dispozitivului,aparatului,etc.din care fac parte,trebuie să îndeplinească anumite condiţii tehnice dintre care cele mai importante sunt următoarele :

- Diametrul suprafeţelor exterioare se prelucrează cu o precizie cuprinsă în clasa 8 şi clasa 7 de precizie.

- Diametrul suprafeţelor interioare se prelucrează cu o precizie cuprinsă în clasa 6 de precizie , iar pentru cazurile când se impune un ajustaj mai precis , în clasa 5.

- Abaterea de la concentricitatea suprafeţelor interioare faţă de suprafeţele exterioare nu trebuie să fie mai mare de 0,03-0,15

- Pentru execuţia pieselor din clasa bucşe rugozitatea Ra-1,6 6,3 funcţie de destinaţia piesei

- Rugozitatea suprafeţelor frontale fără sarcină axială este Ra 12,5 iar când există sarcină axială Ra 3,2 1,6

Înainte de a începe proiectarea procesului tehnologic se studiază desenul de execuţie al piesei,condiţiile tehnice şi condiţiile de funcţionare în ansamblul din care face parte, totodată ,se analizează desenul de execuţie în privinţa posibilităţii de aplicare a unei tehnologii raţionale de fabricaţie, adică se face controlul tehnologic al desenului de execuţie.

Rolul funcţional al piesei este dat de rolul funcţional al fiecărei suprafeţe ce delimitează piesa în spaţiu, de aceea în primul rând se stabileşte rolul funcţional al fiecărei suprafeţe. Această problemă se rezolvă folosind metoda de analiză morfofuncţională a suprafeţelor ce presupune parcurgerea următoarelor etape:

- Descompunerea piesei în suprafeţele cele mai simple care o delimitează în spaţiu (plane, cilindrice, conice, elicoidale, evolventice).

- Notarea tuturor suprafeţelor ce delimitează piesa în spaţiu, pornind de la o axă sau o suprafaţă de dimensiuni maxime, într-o anumită ordine.

- Analiza fiecărei suprafeţe în parte din următoarele puncte de vedere: forma geometrică, dimensiunile de gabarit, precizia de dimensională, precizia de poziţie, precizia de formă, şi gradul de netezime.

- Întocmirea unui graf suprafeţe-caracteristici, care este o sinteză a tuturor condiţiilor tehnice de generare a fiecărei suprafeţe ce delimitează piesa în spaţiu

- Stabilirea tipului de suprafaţă şi a rolului funcţional posibil ţinând cont că pot exista suprafeţe de asamblare, suprafeţe de funcţionare, suprafeţe tehnologice, şi suprafeţe auxiliare.

La controlul tehnologic al desenului, se verifică dacă vederile şi secţiunile sunt suficiente pentru definirea completă a piesei. Se analizează dacă condiţiile tehnice caracterizează suficient de complet piesa din punct de vedere al preciziei de prelucrare. Dacă se constată că cerinţele de precizie şi rugozitatea suprafeţelor sunt mai ridicate decât este necesar pentru funcţionarea normală a piesei, tehnologul poate propune modificarea lor.

Se verifică corectitudinea cotării piesei.În acest sens, numărul de cotepe desenul de execuţie trebuie să fie minim,dar suficient pentru execuţia şi verificarea piesei.