Procedee de Filetare

Capitolul 1

INTRODUCERE

Scopul lucrării este să asigure viitorului inginer cunoştinţele de bază privind teoria şi practicabilitatea procedeelor de filetare cât şi o viziune managerialǎ, tehnicǎ şi de mediu, precum şi unele domenii de aplicabilitate a acestor cunoştinţe.

Datorită gradului înalt de productivitate şi avantajelor importante legate de precizia şi calitatea obţinută, în ciuda dezavantajelor inerente legate de manoperă şi consum ridicat de materiale şi energie, prelucrarea prin aşchiere este şi va rămâne încă mult timp principala metodă tehnologică de realizare a pieselor mecanice componente ale mecanismelor, maşinilor şi instalaţiilor, care îndeplinesc roluri funcţionale din cele mai variate.

În etapa actuală există unele tendinţe privind evoluţia dimensiunilor de gabarit ale aparatelor, utilajelor şi instalaţiilor către miniaturizare (aparate electronice şi electrotehnice) pe de o parte şi „gigantizare" (agregate din industria constructoare de maşini, chimică, metalurgică etc.). Aceste tendinţe se remarcă şi în industria de apărare şi presupun adaptarea şi elaborarea de noi tehnologii de prelucrare a materialelor speciale de înaltă rezistenţă, refractare, dure şi extradure, piroforice, radioactive etc.

Inginerul mecanic, indiferent de specificul activităţii sale (fabricaţie, exploatare, management, achiziţii, cercetare ştiinţifică etc.) trebuie să posede cunoştinţe cu aplicabilitate practică rapidă, în cazuri excepţionale, pentru asigurarea menţinerii în stare de funcţionare a tehnicii de luptă.

Scurt istoric:

- aşchierea ca procedeu de realizare a unor obiecte necesare existenţei omului a existat încă din perioada preistorică;

- 3000 î.C. - apariţia primelor maşini-unelte rudimentare ;

- secolele X...XII - apar primele "strujniţe" - maşini de găurit acţionate manual, pentru prelucrarea lemnului;

- mijlocul sec. al XV-lea - Leonardo da Vinci realizează primul strung cu acţionare continuă;

- sec. al Xyi-îea (1540) - prima maşină de găurit ţevi de tun din lemn, prima maşină-unealtă care are distincte cele două lanţuri cinematice: principal şi de avans;

- 1765... 1775 apar în Anglia primele maşini de alezat cilindric, necesare pentru prelucrarea pompelor ce scoteau apa din abatajele miniere, relizate de Smeaton şi Wilkenson;

- Henry Maudsley construieşte în 1797 primul strung cu mecanism de avans cu şurub conducător;

- 1815 - se construiesc maşinile de rabotat;

- 1820 - apar maşinile de frezat;

- 1880-maşinile de rectificat;

- 1910-maşinile de broşat;

- 1900 - fabricarea oţelurilor rapide pentru scule ce permit viteze mari de aşchiere;

- apariţia carburilor metalice sinterizate (1930) ce permit prelucrarea cu viteze mari a materialelor cu durităţi ridicate;

- apar primele sisteme de reglare automată (1936) şi comenzile numerice (1942);

- studiul fenomenelor ce însoţesc procesele de aşchiere a fost o preocupare importanta pentru Rumford (1799), Time (1870), Hirn (1875), Zvorîkin (1893), Taylor (1900), Acercan (1965);

- în ţara noastră, Z. Duca, î. Lăzărescu, E. Botez aduc importante contribuţii în perfecţionarea aparaturii de cercetare, măsură şi control, furnizând teoriei numeroase materiale factice valoroase;

- progresul tehnic se reflectă presant în automatizarea maşinilor-unelte (utilizarea comenzilor numerice CNC şi adaptive DNC), în materialele utilizate pentru scule aşchietoare (carburi metalice sinterizate, materiale mineralo-ceramice, nitrura cubică de bor, diamantul sintetic etc.).

Lucrarea îşi propune ca obiectiv principal o prezentare succintǎ a procedeelor de filetare şi aspectele legate de dezvoltarea şi aplicabilitatea acestora.

Lucrarea conţine urmǎtoarele capitole:

Lucrarea prezentatǎ este compusǎ din 5 capitole.

Capitolul 1 cuprinde partea introductivǎ în care s-au definit scopul, obiectivele urmǎrite şi un scurt istoric asupra proceselor de prelucrare.

Capitolul 2 cuprinde partea tehnicǎ a lucrǎrii în care sunt prezentate caracteristici ale filetǎrii , tipuri şi structuri, principii de funcţionare şi tehnologii actuale.

Capitolul 3 exemplificǎ procedeele de filetare propriu-zise precum şi caracteristicile acestora.

Capitolul 4 prezintǎ eficienţa economicǎ în utilizarea prelucrǎrii prin filetare.

Capitolul 5 oferǎ viziuni asupra impactului cu mediul, aspecte pozitive şi negative, precum şi a protecţiei împotriva prelucrǎrilor de filetare.

Capitolul 6 cuprinde concluziile finale.

În ultima parte s-a prezentat materialul bibliografic consultat pentru realizarea lucrǎrii.