Proiect Arbore

Imagine preview
(8/10 din 8 voturi)

Acest proiect trateaza Proiect Arbore.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 9 fisiere doc, dwg, sldprt de 31 de pagini (in total).

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 7 puncte.

Domeniu: Organe de Masini

Cuprins

Tematica şi conţinutul proiectului 3
I. Memoriu tehnic 4
1. Arbori. Definire. Clasificare. Caracterizare 4
1.2. Materiale şi tehnologie 6
1.3. Caracteristicile procesului de fabricaţie 7
II. Memoriu de calcul 9
1. Calculul adaosurilor de prelucrare pentru diametrul 9
1.1. Strunjire de finisare IT 10 9
1.2. Strunjire de degroşare IT 12 pentru diametrul 9
2. Calculul adaosului de prelucrare pentru diametrul 10
2.1 Rectificare IT 9 (operaţia anterioară strunjiire de finisare IT 10) 10
2.2. Strunjire de finisare pentru cota IT 10 11
2.3. Strunjire de degroşare pentru diametrul de mm, IT 12 12
3. Calculul regimurilor de aşchiere 12
3.1 Calculul la finisare 12
3.2. Calculul pentru rectificare 15
3.3. Calculul pentru canalul de pană 16
Bibliografie 17
Anexe:
1. Itinerar tehnologic
2. Fişa tehnologică pentru strunjire de finisare
3. Fişa tehnologică pentru rectificare
4. Fişa tehnologică pentru frezare canal pană
5. Programul CNC
6. Schema prelucrării
7. Desenul reperului „ARBORE”

Extras din document

Tematica şi conţinutul proiectului

1. Analiza constructiv-tehnologică a piesei şi întocmirea unui desen de execuţie complet, pe principiul indicării tuturor elementelor de definire a formei şi a condiţiilor tehnice de pe desen. Se va analiza rolul funcţional, cu scoaterea in evidenţă a suprafeţelor principale şi funcţionale, tehnologicitatea formei, sistemul de cotare, materialul utilizat.

2. Întocmirea şi descrierea itinerarului tehnologic, în condiţiile unei dotări tehnice moderne. Itinerarul întocmit se va prezenta sub formă tabelară, cu schiţe de operaţii din care să rezulte bazarea şi fixarea semifabricatului, cât şi suprafeţele care se prelucrează în operaţia respectivă. Pe aceste schiţe se indică numai cotele principale care se realizează.

3. Efectuarea calculelor tehnologice pentru 3 operaţii (după complexitate şi necesitate). Se vor calcula şi prezenta sub formă de tabele adaosurile de prelucrare, dimensiunile intermediare, parametrii regimului de aşchiere şi consumurile de energie.

4. Întocmirea schemelor de prelucrare (în special la operaţia de strunjire CNC), lista cu sculele utilizate în cadrul operaţiei, planul de reglare a sculelor (după caz) şi a programului CNC (după caz) care se realizează maşini-unelte CNC.

5. Întocmirea documentaţiei tehnologice. 3 plane de operaţii specifice, lista SDV-uri. Desenele de operaţie vor cuprinde schiţa proporţională a piesei în forma ce o va avea la sfârşitul operaţiei, reprezentând cu linii groase sau colorate suprafaţa care se prelucrează în operaţia respectivă; pentru unele porţiuni care sunt mici se vor întocmi detalii mărite. Indicarea bazării şi fixării în sistemul tehnologic. Cotarea tehnologică pentru toate suprafeţelee care se realizează în operaţia respectivă (se admite trimiterea la standarde şi norme interne). Indicarea calităţii suprafeţelor care se prelucrează. Schiţe de detaliu, cotele tehnologice pentru filete, danturi, degajări etc. Condiţii tehnice referitoare la precizia de formă şi poziţie care se cer la operaţia respectivă. Formularul planului de operaţii care se va completa la toate rubricile.

I. MEMORIU TEHNIC

1. Arbori. Definire. Clasificare. Caracterizare

Arborii sunt organe de maşini cu mişcare de rotaţie destinate să susţină alte organe de maşini (roţi dinţate, roţi de lanţ, roţi de curea, semicuplaje etc.) în mişcare de rotaţie şi să transmită momente de torsiune în lungul axei lor.

Osiile sunt organe de maşini cu mişcare de rotaţie sau fixe destinate numai susţinerii unor organe de maşini în mişcare de rotaţie. Osiile nu transmit momente de torsiune.

Arborii şi osiile au şi rolul de a prelua forţele de la organele de maşini montate pe acestea şi de a le transmite reazemelor (lagăre cu rostogolire sau cu alunecare).

Părţile componente ale unui arbore sunt (fig. 1.1): corpul arborelui (a); porţiunile de calare (b); porţiunile de reazem (c) numite şi fusurile arborelui.

Fig. 1.1 Părţile componente ale unui arbore

Porţiunile de calare sunt zonele pe care se montează organele de maşini susţinute de arbore. Acestea se pot executa cu suprafeţe cilindrice sau conice. Cele mai utilizate sunt porţiunile de calare cu suprafaţă cilindrică, mai uşor de prelucrat. Suprafeţele conice se utilizează pentru porţiunile de calare pe care au loc montări şi demontări frecvente ale organele de maşini susţinute de arbore (roţi de schimb etc.) şi când se impune o centrare foarte precisă a acestora.

Porţiunile de reazem (fusurile) sunt zonele de sprijin ale arborelui în lagărele cu rostogolire sau cu alunecare. De regulă, acestea sunt dispuse în apropierea capetelor arborilor şi pot fi executate cu suprafeţe cilindrice, conice sau sferice.

Pentru lagărele cu rostogolire, fusurile se execută cilindrice relativ scurte – în cazul montării unui singur rulment cu corpurile de rostogolire dispuse pe un rând, sau mai lungi – în cazul montării a doi rulmenţi sau a unui rulment având corpurile de rostogolire dispuse pe două sau mai multe rânduri. Diametrele acestor fusuri se aleg după diametrul interior al rulmentului. Uneori, fusurile arborelui se execută conice având conicitatea egală cu cea a alezajului rulmenţilor oscilanţi cu bile sau cu role butoi, rumenţilor cu role cilindrice de mărime mare etc.

Pentru lagărele cu alunecare, fusurile se execută cilindrice, conice sau sferice, cele mai utilizate fiind fusurile cilindrice care au diametrul mai mic decât al treptei alăturate, pentru simplificarea montajului şi pentru obţinerea de umeri de sprijin pentru fixarea axială a lagărelor. Fusurile conice se folosesc pentru a avea posibilitatea reglării jocului din lagăr – prin deplasarea axială a arborelui – iar cele sferice doar în cazul unor arbori elastici, cu deformaţii de încovoiere foarte mari.

Clasificarea arborilor şi osiilor, pe baza principalelor criterii de clasificare, este prezentată în tabelul 1.1.

Tabelul 1.1.

Criteriul de clasificare Tipul arborilor

Forma axei geometrice Arbori drepţi Arbori cotiţi Arbori flexibili

Destinaţia Arbori de transmisie Arbori principali ai maşinilor unelte

Secţiunea arborelui pe lungime Arbori cu secţiune constantă Arbori cu secţiune variabilă în trepte

Forma secţiunii transversale Arbori cu secţiune plină Arbori cu secţiune tubulară

Forma suprafeţei exterioare Arbori netezi Arbori canelaţi

Rigiditatea Arbori rigizi Arbori elastici

Numărul reazemelor Arbori static determinaţi

(cu două reazeme) Arbori static nedeterminaţi

(cu mai mult de două reazeme)

Poziţia axei geometrice Arbori orizontali Arbori înclinaţi Arbori verticali

Criteriul de clasificare Tipul osiilor

Natura mişcării Osii fixe Osii rotitoare

Forma axei geometrice Osii drepte Osii curbate

Forma secţiunii transversale Osii cu secţiunea plină Osii cu secţiunea tubulară

Numărul reazemelor Osii static determinate

(cu două reazeme) Osii static nedeterminate

(cu mai mult de două reazeme)

Poziţia axei geometrice Osii orizontale Osii înclinate sau verticale.

Fisiere in arhiva (9):

  • arbore_sw.SLDPRT
  • desen_nou_erwin.dwg
  • fisa_tehn_canal_pana.doc
  • fisa_tehn_finisare.doc
  • fisa_tehn_rectificare.doc
  • itinerar_refacut_cote.doc
  • program_cnc.doc
  • proiect.doc
  • schema_adaosuri.dwg

Alte informatii

UNIVERSITATEA TEHNICĂ CLUJ-NAPOCA FACULTATEA DE CONSTRUCŢII DE MAŞINI CATEDRA TEHNOLOGIA CONSTRUCŢIILOR DE MAŞINI DISCIPLINA INGINERIA FABRICAŢIEI