Proiect Arbore

Proiect
8.8/10 (9 voturi)
Conține 9 fișiere: doc, dwg, sldprt
Pagini : 31 în total
Cuvinte : 4856
Mărime: 3.71MB (arhivat)
Publicat de: Iosif Dumitrascu
Puncte necesare: 11
UNIVERSITATEA TEHNICĂ CLUJ-NAPOCA FACULTATEA DE CONSTRUCŢII DE MAŞINI CATEDRA TEHNOLOGIA CONSTRUCŢIILOR DE MAŞINI DISCIPLINA INGINERIA FABRICAŢIEI

Cuprins

  1. Tematica şi conţinutul proiectului 3
  2. I. Memoriu tehnic 4
  3. 1. Arbori. Definire. Clasificare. Caracterizare 4
  4. 1.2. Materiale şi tehnologie 6
  5. 1.3. Caracteristicile procesului de fabricaţie 7
  6. II. Memoriu de calcul 9
  7. 1. Calculul adaosurilor de prelucrare pentru diametrul 9
  8. 1.1. Strunjire de finisare IT 10 9
  9. 1.2. Strunjire de degroşare IT 12 pentru diametrul 9
  10. 2. Calculul adaosului de prelucrare pentru diametrul 10
  11. 2.1 Rectificare IT 9 (operaţia anterioară strunjiire de finisare IT 10) 10
  12. 2.2. Strunjire de finisare pentru cota IT 10 11
  13. 2.3. Strunjire de degroşare pentru diametrul de mm, IT 12 12
  14. 3. Calculul regimurilor de aşchiere 12
  15. 3.1 Calculul la finisare 12
  16. 3.2. Calculul pentru rectificare 15
  17. 3.3. Calculul pentru canalul de pană 16
  18. Bibliografie 17
  19. Anexe:
  20. 1. Itinerar tehnologic
  21. 2. Fişa tehnologică pentru strunjire de finisare
  22. 3. Fişa tehnologică pentru rectificare
  23. 4. Fişa tehnologică pentru frezare canal pană
  24. 5. Programul CNC
  25. 6. Schema prelucrării
  26. 7. Desenul reperului „ARBORE”

Extras din proiect

Tematica şi conţinutul proiectului

1. Analiza constructiv-tehnologică a piesei şi întocmirea unui desen de execuţie complet, pe principiul indicării tuturor elementelor de definire a formei şi a condiţiilor tehnice de pe desen. Se va analiza rolul funcţional, cu scoaterea in evidenţă a suprafeţelor principale şi funcţionale, tehnologicitatea formei, sistemul de cotare, materialul utilizat.

2. Întocmirea şi descrierea itinerarului tehnologic, în condiţiile unei dotări tehnice moderne. Itinerarul întocmit se va prezenta sub formă tabelară, cu schiţe de operaţii din care să rezulte bazarea şi fixarea semifabricatului, cât şi suprafeţele care se prelucrează în operaţia respectivă. Pe aceste schiţe se indică numai cotele principale care se realizează.

3. Efectuarea calculelor tehnologice pentru 3 operaţii (după complexitate şi necesitate). Se vor calcula şi prezenta sub formă de tabele adaosurile de prelucrare, dimensiunile intermediare, parametrii regimului de aşchiere şi consumurile de energie.

4. Întocmirea schemelor de prelucrare (în special la operaţia de strunjire CNC), lista cu sculele utilizate în cadrul operaţiei, planul de reglare a sculelor (după caz) şi a programului CNC (după caz) care se realizează maşini-unelte CNC.

5. Întocmirea documentaţiei tehnologice. 3 plane de operaţii specifice, lista SDV-uri. Desenele de operaţie vor cuprinde schiţa proporţională a piesei în forma ce o va avea la sfârşitul operaţiei, reprezentând cu linii groase sau colorate suprafaţa care se prelucrează în operaţia respectivă; pentru unele porţiuni care sunt mici se vor întocmi detalii mărite. Indicarea bazării şi fixării în sistemul tehnologic. Cotarea tehnologică pentru toate suprafeţelee care se realizează în operaţia respectivă (se admite trimiterea la standarde şi norme interne). Indicarea calităţii suprafeţelor care se prelucrează. Schiţe de detaliu, cotele tehnologice pentru filete, danturi, degajări etc. Condiţii tehnice referitoare la precizia de formă şi poziţie care se cer la operaţia respectivă. Formularul planului de operaţii care se va completa la toate rubricile.

I. MEMORIU TEHNIC

1. Arbori. Definire. Clasificare. Caracterizare

Arborii sunt organe de maşini cu mişcare de rotaţie destinate să susţină alte organe de maşini (roţi dinţate, roţi de lanţ, roţi de curea, semicuplaje etc.) în mişcare de rotaţie şi să transmită momente de torsiune în lungul axei lor.

Osiile sunt organe de maşini cu mişcare de rotaţie sau fixe destinate numai susţinerii unor organe de maşini în mişcare de rotaţie. Osiile nu transmit momente de torsiune.

Arborii şi osiile au şi rolul de a prelua forţele de la organele de maşini montate pe acestea şi de a le transmite reazemelor (lagăre cu rostogolire sau cu alunecare).

Părţile componente ale unui arbore sunt (fig. 1.1): corpul arborelui (a); porţiunile de calare (b); porţiunile de reazem (c) numite şi fusurile arborelui.

Fig. 1.1 Părţile componente ale unui arbore

Porţiunile de calare sunt zonele pe care se montează organele de maşini susţinute de arbore. Acestea se pot executa cu suprafeţe cilindrice sau conice. Cele mai utilizate sunt porţiunile de calare cu suprafaţă cilindrică, mai uşor de prelucrat. Suprafeţele conice se utilizează pentru porţiunile de calare pe care au loc montări şi demontări frecvente ale organele de maşini susţinute de arbore (roţi de schimb etc.) şi când se impune o centrare foarte precisă a acestora.

Porţiunile de reazem (fusurile) sunt zonele de sprijin ale arborelui în lagărele cu rostogolire sau cu alunecare. De regulă, acestea sunt dispuse în apropierea capetelor arborilor şi pot fi executate cu suprafeţe cilindrice, conice sau sferice.

Pentru lagărele cu rostogolire, fusurile se execută cilindrice relativ scurte – în cazul montării unui singur rulment cu corpurile de rostogolire dispuse pe un rând, sau mai lungi – în cazul montării a doi rulmenţi sau a unui rulment având corpurile de rostogolire dispuse pe două sau mai multe rânduri. Diametrele acestor fusuri se aleg după diametrul interior al rulmentului. Uneori, fusurile arborelui se execută conice având conicitatea egală cu cea a alezajului rulmenţilor oscilanţi cu bile sau cu role butoi, rumenţilor cu role cilindrice de mărime mare etc.

Pentru lagărele cu alunecare, fusurile se execută cilindrice, conice sau sferice, cele mai utilizate fiind fusurile cilindrice care au diametrul mai mic decât al treptei alăturate, pentru simplificarea montajului şi pentru obţinerea de umeri de sprijin pentru fixarea axială a lagărelor. Fusurile conice se folosesc pentru a avea posibilitatea reglării jocului din lagăr – prin deplasarea axială a arborelui – iar cele sferice doar în cazul unor arbori elastici, cu deformaţii de încovoiere foarte mari.

Clasificarea arborilor şi osiilor, pe baza principalelor criterii de clasificare, este prezentată în tabelul 1.1.

Tabelul 1.1.

Criteriul de clasificare Tipul arborilor

Forma axei geometrice Arbori drepţi Arbori cotiţi Arbori flexibili

Destinaţia Arbori de transmisie Arbori principali ai maşinilor unelte

Secţiunea arborelui pe lungime Arbori cu secţiune constantă Arbori cu secţiune variabilă în trepte

Forma secţiunii transversale Arbori cu secţiune plină Arbori cu secţiune tubulară

Forma suprafeţei exterioare Arbori netezi Arbori canelaţi

Rigiditatea Arbori rigizi Arbori elastici

Numărul reazemelor Arbori static determinaţi

(cu două reazeme) Arbori static nedeterminaţi

(cu mai mult de două reazeme)

Poziţia axei geometrice Arbori orizontali Arbori înclinaţi Arbori verticali

Criteriul de clasificare Tipul osiilor

Natura mişcării Osii fixe Osii rotitoare

Forma axei geometrice Osii drepte Osii curbate

Forma secţiunii transversale Osii cu secţiunea plină Osii cu secţiunea tubulară

Numărul reazemelor Osii static determinate

(cu două reazeme) Osii static nedeterminate

(cu mai mult de două reazeme)

Poziţia axei geometrice Osii orizontale Osii înclinate sau verticale.

Preview document

Proiect Arbore - Pagina 1
Proiect Arbore - Pagina 2
Proiect Arbore - Pagina 3
Proiect Arbore - Pagina 4
Proiect Arbore - Pagina 5
Proiect Arbore - Pagina 6
Proiect Arbore - Pagina 7
Proiect Arbore - Pagina 8
Proiect Arbore - Pagina 9
Proiect Arbore - Pagina 10
Proiect Arbore - Pagina 11
Proiect Arbore - Pagina 12
Proiect Arbore - Pagina 13
Proiect Arbore - Pagina 14
Proiect Arbore - Pagina 15
Proiect Arbore - Pagina 16
Proiect Arbore - Pagina 17
Proiect Arbore - Pagina 18
Proiect Arbore - Pagina 19
Proiect Arbore - Pagina 20
Proiect Arbore - Pagina 21
Proiect Arbore - Pagina 22
Proiect Arbore - Pagina 23
Proiect Arbore - Pagina 24
Proiect Arbore - Pagina 25
Proiect Arbore - Pagina 26
Proiect Arbore - Pagina 27
Proiect Arbore - Pagina 28
Proiect Arbore - Pagina 29
Proiect Arbore - Pagina 30
Proiect Arbore - Pagina 31

Conținut arhivă zip

  • arbore_sw.SLDPRT
  • desen_nou_erwin.dwg
  • fisa_tehn_canal_pana.doc
  • fisa_tehn_finisare.doc
  • fisa_tehn_rectificare.doc
  • itinerar_refacut_cote.doc
  • program_cnc.doc
  • proiect.doc
  • schema_adaosuri.dwg

Alții au mai descărcat și

TCM - bucșă

1.Alegerea semifabricatului Conform desenului de executie, reperul din tema este confectionat din OLC 45 STAS 880 cu urmatoarele caracteristici :...

Proiect de An - Cutie de Viteze pentru Strung

TEMA DE PROIECT Să se proiecteze o cutie de viteze pentru o maşină unealtă de tip strung cu următoarele caracteristici: - Numărul de trepte z =...

Prelucrarea pieselor tip bucșe

CAPITOLUL 1 1. STADIUL ACTUAL AL MODULUI GENERAL DE PROIECTARE A PROCESULUI TEHNOLOGIC DE PRELUCRARE A UNEI CLASE SAU GRUPE DE PIESE Pentru a se...

Proiect licență roboți industriali

INTRODUCERE Lucrarea de licentă analizează cinematica mecanismelor din compunerea roboţilor, bazele teoretice ale dinamicii roboţilor industriali...

Procesul Tehnologic de Prelucrare Mecanică prin Așhiere a Reperului Bucșă

1. STABILIREA TIPULUI DE SEMIFABRICAT În urma studierii desenului de execuţie a reperului de prelucrat, bucşa (desen), am stabilit ca...

Ambreiaj Bidisc

Capitolul I NOTIUNI GENERALE 1.1 Nivelul tehnicii actuale privind constructia ambreiajelor pentru autovehicule DESTINATIA , CONDITIILE IMPUSE SI...

Proiectare Procesului Tehnologic al unei Piese Tip Arbore

Proiectarea procesului tehnologic de prelucrare mecanică arbore 1. Alegerea semifabricatului Cerinţele impuse unui tehnolog sunt strâns legate de...

Proiectarea unei transmisii mecanice formată dintr-o transmisie prin curea trapezoidală

1. ALEGEREA MOTORULUI Puterea electromotorului va fi: -Randamentul total al transmisiei -Randamentul transmisiei prin curele -Randamentul...

Te-ar putea interesa și

Proiectarea schimbătorului de viteze mecanic și puntea din față cu suspensia sa pentru un autovehicul

Partea I Cap I Etajarea schimbatorului de viteze 1.1. Determinarea si definitivarea raportului de transmitere a transmisiei principale...

Reductor cilindric cu dinți drepți

1 CALCULE PRELIMINARE 1.1 Împartirea raportului de transmitere total Se admite ca şi raport de transmitere pe transmisia prin curele (din motive...

Proiectarea unui Dispozitiv cu Bandă pentru Rotunjit Muchiile Segmenților Cromați

CAPITOLUL 1 NOŢIUNI GENERALE CU PRIVIRE LA FABRICAREA SEGMENŢILOR. SCHEMĂ CINEMATICĂ DISPOZITIV CU BANDĂ PENTRU ROTUNJIT MUCHIILE SEGMENŢILOR...

Reductor Distribuitor

1.Memoriul tehnic. Activitatea umană a fost, este şi va fi orientată întotdeauna spre folosirea legilor naturii pentru realizarea unei vieţi mai...

Transmisia Mecanică pentru Acționarea Unei Mașini de Lucru

MATERIAL GRAFIC a. Asamblul general al sistemului de acţionare (minimum 2 proiecţii) b. Desenul de execuţie pentru arborele de intrare al...

Proiectarea unei transmisii mecanice reductoare cu schemă cinematică

I. TEMA PROIECTULUI Sa se proiecteze o transmisie mecanica reductoare cu schema cinematica din figura alaturata formata dintr-o transmisie prin...

Reductor Cilindric-Coaxial

CALCULUL CINEMATIC ŞI ENERGETIC AL TRANSMISIEI 1.1. Elemente generale Se va pleca de la datele generale definite mai sus pentru reductorul...

Echipamente de Ridicare

CAPITOLUL.1.ASCENSORUL 1.1.Prezentare generala. Privind pasarile cerului, vag derivate din arheoptericsi, in creierasul cat boaba de naut al...

Ai nevoie de altceva?