Proiect de An - Reductor Melcat-Cilindric

1. MEMORIUL TEHNIC

1.1. Consideratii teoretice

Reductoarele fac parte din marea categorie a transmisiilor mecanice si servesc la reducerea (micsorarea)numarului de turatii si la marirea (cresterea) momentului de torsiune. Se încadreaza in categoria transmisiilor prin angrenaje cu roti dintate cu raport de transmitere constant i>1 montate in carcase închise.

Dupa tipul angrenajelor componente, reductoarele pot fii:

-cu roti dintate cilindrice;

-cu roti dintate conice;

-cu roti dintate elicoidale;

-cu roti dintate pseudoconice;

-cu roti dintate melcate si combinate;

Elementele principale a unui reductor, indiferent de tip sunt urmatoarele:

-carcasa (corp+capac);

-angrenajele;

-arborii si lagarele

Carcasa se executa în general din fonta rin turnare. Este prevazuta cu nervuri care au urmatoarele scopuri: mareste rigiditatea ansamblului, reduc zgomotul si vibratiile, mareste suprafata de racire a reductorului.

La reductoarele de dimensiuni mari, netipizate si la unicate se utilizeaza cu succes carcase sudate.

Carcasele trebuie sa asigure pozitii relativ corecte a arborilor prin intermediu lagarelor si rotilor dintate, servind si ca baie de ulei.

In planul de separatie corpul si capacul reductorului se prelucreaza finit si se acopera, înainte de asamblare cu lacuri, vopsele sau sticla solubila pentru asigurarea etanseitatii. Suprafata de separatie corp-capac poate fi prevazuta cu canale de ungere care sa împiedice iesirea lubrifiantului în afara si sa-l ghideze spre lagare.

Corpul reductorului este prevazut la partea inferioara cu un dop de golire a uleiului uzat, dupa rodaj sau dupa timpul normal de utilizare.

Capacul reductorului are prevazut, în partea superioara, un orificiu de vizitare acoperit cu un capac metalic sau transparent. Prin capacul de vizitare se urmareste periodic starea angrenajelor si se introduce lubrifiant în reductor.

Carcasa compusa din corp si capac se asambleaza prin suruburi si se centreaza cu ajutorul unor stifturi cilindrice sau conice.

In dreptul lagarelor sunt prevazute capace care se pot monta prin fixare cu suruburi pe carcasa sau în niste locasuri prevazute anume în peretii carcasei.

Angrenajele constituie partea functionala principala a unui reductor.

Cele mai frecvent utilizate în constructia de reductoare sunt: -cilindrice cu: -dintii drepti;

-dintii înclinati;

-în V;

-conice cu: -dintii drepti;

-dintii înclinati;

-dintii curbi;

-melc-roata melcata:

In functie de cerintele locului de utilizare se va alege angrenajul sau combinatia de angrenaje care sa întruneasca cele mai multe avantaje

La reductoarele cu mai multe trepte se impune împartirea rationala a rapoartelor de transmitere pe fiecare treapta, în vederea obtineri unor conditii de gabarit optime, ungere satisfacatoare a tuturor treptelor, etc.

Arborii pe care sunt fixate angrenajele sunt arbori dreptii. Ei sunt proiectatii cât mai scurt pentru a avea o rigiditate cât mai mare care este foarte importanta în functionare si a asigura o constructie compacta a reductoarelor.

Orice reductor are un arbore de intrare si un arbore de iesire. La reductoarele cu mai multe trepte exista si arbori intermediarii. Arborii pot fii verticali sau orizontali în functie de tipul si pozitia relativa a angrenajelor, locul de utilizare a reductorului, etc. Existe constructii de reductoare cu doua capete de cuplare la iesire sau cu iesire pe arbori intermediari.

Lagarele sunt în marea majoritate a cazurilor cu rulmentii. Tipul si marimea rulmentilor vor fi în functie de valoarea si sensul fortelor ce solicita arborii, tipul constructiei alese, etc.

In afara de aceste elemente principale orice reductor mai are o serie de elemente auxiliare strict necesare pentru buna functionare a reductorului si anume:

-elemente de etansare;

-elemente pentru masurarea si controlul nivelului de ulei di baia reductorului (joje, vizoare);

-elemente pentru deplasarea si transportul reductorului (inele de ridicat, umeri de ridicat);

-elemente pentru fixarea si pozitionare rulmentilor si rotilor dintate pe arbori si în carcase (capace laterale, piulite si saibe de siguranta pentru rulmentii, placute de reglare, bucse si inele de distantare, pene, etc.)

-aerisitoare, pentru a se evita crearea unei suprapresiuni în interiorul reductorului, care ar perturba în primul rând ungere corespunzatoare a rotilor dintate si rulmentilor si ar forta sistemul de etansare.

Ungerea reductoarelor de uz general se face cu uleiuri. Metoda de ungere se alege în functie de viteza periferica a rotilor dintate, în primul rând.

Pentru viteze periferice pâna la 12 15m/s ungerea angrenajelor se face prin barbotare.

La angrenajele cilindrice, nivelul uleiului la roata mare trebuie sa treaca peste dinti cu 0,75 din latimea lor dar nu mai putin de 10 mm.

Rotile de turatie mica de pe treapta a doua sau a treia se pot scufunda pâna la 1/3 din diametrul exterior al lor.

La angrenajele conice roata mare va fii scufundata în ulei pe toata înaltimea dintelui cel putin.

Limita maxima de scufundare în ulei este tot de 1/3din diametrul exterior al rotii.