Proiectarea Angrenajului Melcat Folosit la Acționarea unui Prăjitor cu Etaje

Domeniu: Organe de mașini

Conține 8 fișiere: doc

Pagini : 62 în total

Cuvinte : 10325

Mărime: 1.12MB (arhivat)

Publicat de: Sabrina Zamfir

Puncte necesare: 11

Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: MIOARA THOMPSON

UNIVERSITATEA "DUNAREA DE JOS"DIN GALATI;FACULTATEA DE MECANICA;DOMENIUL INGINERIE MECANICA;SPECIALIZAREA UTILAJE SI INSTALATII DE PROCES

Descarcă acum

Cuprins Extras Bibliografie Preview

Cuprins

CAPITOLUL I. TEHNOLOGIA FABRICĂRII ULEIULUI
1.1. Introducere
1.2. Materii Prime
1.3. Pregătirea materiilor prime în vederea prelucrării
1.3.1. Depozitarea
1.3.2. Curăţirea
1.3.3. Uscarea
1.3.4. Descojirea
1.3.5. Separarea (după masa densimetrică)
1.3.6. Măcinarea seminţelor oleaginoase
1.3.7. Prăjirea
1.3.8. Presarea
CAPITOLUL II. SCHEMA SI CALCULUL TEHNOLOGIC AL PRAJITORULUI
2.1. Descrierea schemei tehnologice
2.2. Bilanţul de materiale
2.2.1. Măcinare
2.2.2. Prăjire
2.3. Bilanţul termic al prăjirii măcinăturii de floarea soarelui şi calculul de dimensionare tehnologică a prăjitorului
2.3.1 Calculul cantitaţii de aer necesară antrenării şi evacuării umiditaţii evaporate
2.3.2. Bilanţul termic al prăjirii
2.3.3. Calculul termic al prăjitorului
2.3.4. Calculul de dimensionare tehnologică a prăjitorului
CAPITOLUL III. DESCRIEREA CONSTRUCTIV-FUNCTIONALA A MASINII
3.1. Bilanţul termic şi calculul de dimensionare tehnologică a utilajelor instalaţiei de purificare a uleiului de presă
3.2. Fişa tehnică pentru prăjitorul de seminţe oleaginoase 2500x6 etaje
3.2.1. Domeniul de utilizare
3.2.2. Descrierea constructivă şi funcţională
3.2.3. Indicaţii privind ciclul de reparaţie
3.2.4. Accesorii
3.2.5. Caracteristici principale dimensional şi funcţionale
3.3. Prăjitorul de seminţe oleaginoase cu 6 etaje
3.3.1. Descriere constructivă şi funcţională
CAPITOLUL IV. CALCULUL ORGANOLOGIC
4.1. Alegerea materialelor
4.2. Proiectarea angrenajului melcat
4.2.1. Alegerea numărului de dinţi la roata melcată si melc
4.2.2. Distanţa minimă necesară între axe
4.2.3 Calculul modulului axial
4.2.4. Calculul elementelor caracteristice angrenajelor
4.2.5. Elemente cinematice
4.2.6. Forţe in angrenajul melcat
4.2.7. Calculul de rezistenţă al engrenajului melcat la presiunea de contact
4.3. Schema cinematică
CAPITOLUL V. PROIECTAREA ARBORELUI ŞI A LAGĂRULUI DE ALUNECARE
5.1. Proiectarea arborelui central al prăjitorului
5.1.1. Calculul forţei ce acţionează asupra paletelor
5.1.2. Schema de încărcare a arborelui
5.1.3. Calculul diametrului arborelui
5.1.4. Verificarea la flambaj
5.1.5. Verificarea la deformaţii torsionale
5.2. Calculul lagărului
5.2.1. Principii metodologice de calcul şi proiectare
5.2.2. Date de calcul şi proiectare
5.2.3. Calculul simplificat al fusului axial
5.2.3. Repartiţia presiunii la pivotul circular
CAPITOLUL VI. INTRETINEREA SI REPARAREA UTILAJULUI
6.1. Principii generale privind elaborarea proceselor tehnologice de reparaţie:
6.1.1. Consideraţii generale
6.1.2. Documentaţia necesară elaborării procesului tehnologic de recondiţionare.
6.2. Traseul tehnologic de recondiţionare
6.2.1. Întocmirea şi conţinutul fişei tehnologice
6.2.1. Întocmirea şi conţinutul fişei tehnologice
6.3. Exploatarea şi întreţinerea utilajelor şi instalaţiilor din industria alimentară
6.3.1. Noţiuni generale
6.3.2. Noţiuni de exploatare şi întreţinere
6.3.3. Ungerea maşinilor şi utilajelor din industria alimentară
6.3.4. Formele de organizare şi planificare a lucrărilor de reparaţie
6.4. Lucrări de reparaţii generala

Extras din proiect

CAPITOLUL I

TEHNOLOGIA FABRICĂRII ULEIULUI

1.1. Introducere

Procesarea materiilor prime grase este diferită în funcţie de felul acestora. La seminţele si germenii oleaginoşi, în funcţie de conţinutul lor in ulei, extracţia uleiului se poate face numai prin presare (la rece sau la cald) sau numai prin extracţie cu solvenţi. Aproape în toate schemele tehnologice apar operaţiile de măcinare si aplatizare ca operaţii de pregătire a materialului înainte de prăjire - presare.

1.2.Materii Prime

Materiile prime prelucrate în România sunt seminţele de floarea soarelui, soia, in, rapiţa, germeni de porumb, germeni de grâu.

Calitatea seminţelor oleaginoase este definită de caracteristicile fizice, compoziţia chimică, comportarea in timpul depozitării.

Masa hectolitrică face parte din caracteristicile fizice si pentru floarea soarelui are valori cuprinse intre 42 si 45 kg/hl.

Procesele tehnologice de fabricare a uleiurilor vegetale comestibile cuprind următoarele faze principale:

• pregătirea materiilor prime în vederea prelucrării

• măcinarea seminţelor oleaginoase

• tratamentul hidrotermic si presarea seminţelor oleaginoase

• extracţia uleiului cu dizolvanţi

• rafinarea uleiurilor brute de presă şi de extracţie

1.3. Pregătirea materiilor prime în vederea prelucrării

Operaţiile tehnologice de pregătire în vederea măcinării, sunt destinate creării condiţiilor optime de depozitare, fără pericol de degradare, asigurării maturizării tehnologice şi pentru creşterea capacităţii de prelucrare a fabricii prin îndepărtarea cojilor.

Pregătirea materiilor prime cuprinde:

• depozitarea seminţelor oleaginoase

• curăţirea

• uscarea

• descojirea sau decorticarea

1.3.1. Depozitarea

Din cauza caracterului sezonier, depozitarea seminţelor oleaginoase se face pe perioade lungi de timp în silozuri. Procesele care au loc la păstrarea seminţelor oleaginoase trebuie cunoscute pentru a preveni degradarea seminţelor prin încălzire, dezvoltarea de mucegaiuri şi de alte microorganisme, pierderea viabilităţii, creşterea acidităţii uleiului, scăderea calităţii nutritive.

1.3.2. Curăţirea

Este o operaţie tehnologică necesară deoarece impurităţile existente în seminţele aduse în fabrică măresc conţinutul în cenuşă şi uzează utilajele, în timp ce corpurile străine organice aduc o încărcătură mai mare in microorganisme, o umiditate mai mare, ceea ce îngreunează asigurarea unei calităţi tehnologice corespunzătoare a seminţelor în timpul depozitării şi transmite uleiului substanţe odorante nedorite.

Procedeele de îndepărtare a impurităţilor sunt:

• procedee bazate pe diferenţa de mărime dintre masa de seminţe şi impurităţi – se realizează prin cernere cu site;

• procedee de separare pneumatică – se realizează cu ajutorul unui curent de aer ce antrenează impurităţile mai uşoare decât seminţele;

• procedee magnetice prin care sunt separate impurităţile metalice.

1.3.3. Uscarea

Are rolul de a realiza o încetinire a proceselor hidrolitice, chimice si biochimice în timpul păstrării seminţelor oleaginoase şi de a evita germinarea si autoîncălzirea.

Conţinutul de apă în seminţele oleaginoase este invers corelat cu cel de ulei. În aceste condiţii este necesară reducerea umidităţii seminţelor oleaginoase la aproximativ 4% cu un consum energetic cât mai redus, fără a depăşi temperatura de 70 C.

Agenţii de uscare utilizaţi în industria uleiului sunt aerul cald sau un amestec de aer cu gaze de ardere.

Principalele tipuri de uscătoare utilizate în industria uleiurilor sunt:

• uscătorul rotativ, in care uscarea seminţelor se face prin convecţii, in contracurent cu un amestec de aer cald şi de gaze de ardere. La ieşirea din tambur seminţele sunt trecute printr-un răcitor.

• coloana de uscare Buhler care lucrează prin convecţie în echi sau contracurent cu agentul termic (aer cald). Coloana înglobează într-un montaj compact o secţiune de alimentare si preîncălzire, o secţiune de uscare în care seminţele cad pe casete metalice în contracurent cu aerul cald ajungând la 60 C, o secţiune de uniformizare a temperaturii după uscare si o secţiune de răcire cu aer rece.(figura 1.1.)