Proiectarea si Calculul Costului de Fabricatie al unei Masini de Executat Gauri de Centrare

Imagine preview
(9/10 din 2 voturi)

Acest proiect trateaza Proiectarea si Calculul Costului de Fabricatie al unei Masini de Executat Gauri de Centrare.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 85 de pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Ionescu Dan

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 6 puncte.

Domeniu: Organe de Masini

Cuprins

Capitolul I.
Consideraţii generale. 3
1.1 Prelucrarea suprafeţelor frontale
de capăt şi centruirea. 3
1.2 Schema cinematică şi funcţionarea
maşinii de executat găuri de centrare. 11
Capitolul II.
Proiectarea maşinii de executat
găuri de centrare. 15
2.1 Alegerea motorului electric
de antrenare. 15
2.2 Calculul cinetostatic al
transmisiei reductoare. 16
2.3 Proiectarea transmisiei prin curele. 18
2.4 Calculul angrenajului cilindric
cu cremalieră. 29
2.5 Proiectarea mecanismului şurub – piuliţă,
cu frecare de alunecare. 37
Capitolul III.
Proiectarea tehnologiei de fabricaţie a
piesei „TIJĂ FILETATĂ”, componentă a maşinii de
executat găuri de centrare. 43
3.1 Analiza constructiv-tehnologică a piesei. 43
3.2 Stabilirea tipului de producţie
şi a lotului optim. 45
3.3 Stabilirea tipului de semifabricat. 46
3.4 Stabilirea itinerariului tehnologic. 50
3.5 Calculul adaosurilor de prelucrare,
stabilirea dimensiunilor intermediare. 53
3.6 Calculul regimurilor raţionale
de aşchiere. 58
3.7 Normarea tehnică a operaţiilor
de aşchiere. 69
3.8 Alegerea maşinilor-unelte şi a S.D.V.-urilor. 77
Capitolul IV.
Calculul costului de fabricaţie al maşinii
de executat găuri de centrare. 71
Bibliografie. 83

Extras din document

Capitolul I

CONSIDERAŢII GENERALE

1.1 PRELUCRAREA SUPRAFEŢELOR FRONTALE DE CAPĂT ŞI CENTRUIREA

În producţia de unicate şi serie mică prelucrarea suprafeţelor frontale de capăt şi centruirea se execută pe strunguri universale, cu avans transversal, odată la un capăt apoi la al doilea capăt.

Fig. 1.1 Schema de principiu a agregatului de frezat şi

centruit cu masă deplasabilă

În producţia de serie mare şi de masă, această prelucrare, la arborii de dimensiuni relativi mici (L < 1000 mm) se execută pe maşini speciale - agregat, din rândul cărora se clasifică:

- agregat de frezat şi centruit cu masă longitudinală, cu avans longitudinal, (figura 1.1);

- agregat de frezat şi centruit cu tambur rotitor, cu avans circular, se prezintă în figura 1.2.

Pe ambele maşini frezarea suprafeţelor frontale se execută simultan, în timp ce masa se deplasează longitudinal, iar tamburul se roteşte, cu avans de lucru.

După frezare, la prima maşină, masa longitudinală se deplasează iar la cea de-a doua maşină tamburul se roteşte cu avans rapid până în dreptul capetelor de centruit, apoi se opreşte şi se execută centruirea, de asemenea simultan la ambele capete ale arborelui.

Fig. 1.2 Schema de principiu a agregatului de frezat şi

centruit cu tambur rotativ

La maşina cu tambur rotitor, evacuarea şi încărcarea se execută în timp ce are loc frezarea şi centruirea, ceea ce face ca productivitatea maşinii respective, să fie mai mare decât a maşinii cu masă cu deplasare longitudinală intermitentă.

Se mai folosesc pentru centruire, maşini simple de centruit, (figura 1.7) care execută numai operaţia de centruire.

Găurile de centrare ale arborilor au o importanţă foarte mare atât pentru operaţiile de strunjire, de rectificare, cât şi pentru multe, altele. La operaţiile de reparaţie a arborilor se folosesc găurile iniţiale de centrare, precum şi atunci când este nevoie a se găsi axa de simetrie a arborelui respectiv.

Găurile de centrare sunt de obicei bazele tehnologice pentru un şir întreg de operaţii, ceea ce impune ca ele să fie date de Ia bun început cât se poate mai concret, pentru a se putea menţine nedeteriorate tot timpul desfăşurării proceselor tehnologice de prelucrare, precum şi în tot timpul exploatării, pentru a putea apoi fi folosite ca baze tehnologice şi la reparaţia arborilor.

Fig. 1.3 Gaură de centrare cu suprafaţă de aşezare curbă

Pentru a putea fi respectate cele de mai sus, operaţiei de centruire i se impun câteva condiţii importante, dintre care cele mai principale sunt următoarele:

- întrucât găurile de centrare preiau pe lângă greutatea proprie a arborelui şi forţele de aşchiere ce apar în timpul prelucrării, ele trebuie să fie baze tehnologice solide. De aceea, găurile de centrare vor trebui să aibă nu numai o anumită dimensiune, ci şi o conicitate precisă, care să corespundă întocmai cu conicitatea vârfului de strung.

Nerespectarea acestei condiţii duce la o deteriorare rapidă (prematură) a găurilor de centrare, la deteriorarea însăşi a vârfurilor de strung, precum şi la erori de formă la prelucrarea piesei, mai ales la prelucrările prin rectificare. Nu se consideră a fi raţională stabilirea de toleranţe la unghiurile conurilor găurilor de centrare, întrucât sunt foarte greu de controlat. Neajunsurile formei clasice a găurilor de centrare au fost eliminate de găsirea unei noi forme a acestora, aşa după cum se poate observa în figura 1.3;

Fisiere in arhiva (1):

  • Proiectarea si Calculul Costului de Fabricatie al unei Masini de Executat Gauri de Centrare.doc