Proiectarea tehnologiei de fabricare și reparare a unor repere reprezentative din instalația de răcire ce echipează autoturismul Dacia Logan

Introducere

Sistemul de racire constituie o componentă foarte importantă a unui automobil, alături de cel de suspensie, ce asigură o modalitate eficientă de evitare a eventualelor neplăceri pe care diferiţi automobilişti le-ar putea întânli în activităţile lor cotidiene legate de conducerea unui vehicul pe drumurile publice. În ultima perioadă sistemul de racire a suferit o pleiadă de îmbunătăţiri, concretizate într-o activitate din ce în ce mai intensă intreprinsă de constructori, activitate realizată în scopul aducerii timpului de racire într-un interval rezonabil. Acest lucru a fost materializat prin includerea în procesul de producţie a unor noi elemente: fibra de carbon, metalele sinterizate şi oţelurile usoare precum şi introducerea unui sistem nou . Scopul final al acestor îmbunătăţiri este acela de a introduce pe piaţa un automobil din ce in ce mai sigur, care să ofere utilizatorilor un grad sporit de siguranţă .

După 1970 producătorii de automobile au trecut la utilizarea în cantităţi din ce în ce mai mari a instalatiilor de racire directa cu lichid , instaltie cu circuit de apa sau lichid de antigel in jurul cilindrilor. Racirile cu lichid au fost introduse masiv în producţie, şi de atunci toţi producătorii apreciaţi din lume le utilizează, în detrimentul celor prevăzute cu aer. Racirile cu aer au fost utilizate în construcţia primelor automobile şi acest sistem se baza pe faptul că totalitatea componentelor raciri erau poziţionate în interiorul habitaclului motor.

Înainte de a aprecia diferenţele dintre cele 2 sisteme, trebuie să înţelegem fenomenul pe care se bazează ambele sisteme pentru a raci lichidul, frecarea care generează căldura. Aplicând o rezistenţă, o frecare, unei roţi în mişcare, lichidul (indiferent de tip) se incalzeste .

Viteza cu care roata poate fi racit depinde de câţiva factori: greutatea autovehiculului, forţa la paleta şi suprafaţa de frecare. De asemenea are o mare importanţă şi cât de bine transformă frâna, mişcarea în căldură (felul frecării) şi bine-nţeles cât de repede este eliminată această căldură din componentele sistemului de racirre .

Capitolul 1.Analiza constructiv functionala a sistemului de racire de la autoturismul Dacia Logan

Asigurarea temperaturii normale de functionare a pieselor autoturismului Skoda se realizeaza prin evacuarea controlata a caldurii de catre fluidul de racire, care circula in exteriorul pieselor.La un regim termic normal al motorului temperatura lichidului de racire este de 80 – 90 grade celsius.Temperatura aerului la iesirea din motor atinge 90 – 120 grade celsius.

Sistemul de racire la automobile se poate obtine,in principal, pe doua cai: prin racire directa (cu aer) si prin racire indirecta (cu lichid).

In afara de aceste sisteme, motorul se mai raceste prin:

- racirea interna a peretilor camerelor de ardere prin vaporizarea partiala a stropilor de benzina in timpii de admisie si compresie si prin primenirea amestecului carburant

realizata datorita incrucisari supapelor la PMI(punctual mort interior)

- racirea lagarelor si a partii de jos a motorului pe care o realizeaza uleiul din baie

-racirea prin radiatie in aerul din interiorul si exteriorul motorului

Toate aceste raciri secundare elimina insa mai putin de 10% din caldura, care trebuie sa se evacueze prin sistemul de racire principal.

In prezent, la majoritatea motoarelor de automobile, racirea este asigurata printr-o instalatie cu circuit de apa sau lichid de antigel in jurul cilindrilor.

In functie de presiune lichidului din instalatia de racire, se deosebesc: instalatii de racire la presiune atmosferica, si instalatii de racire presurizate.

Instalatile de racire presurizate pot fi libere sau capsulate. In primul caz, vapori de lichid sunt evacuati in atmosfera, in cel de-al doilea intr-un vas de expansiune. Instalatia de racire presurizata si capsulata reprezinta solutia moderna de racire a motoarelor, ea fiind aproape generalizata la automobile. Lichidul folosit la aceste instalatii este lichidul antigel care are un un punct de inghetare scazut, fapt ce inlatura necesitatea schimbarii lui vara si iarna.

In aceste instalatii racirea motorului se face in felul urmator: caldura inmagazinata in pereti cilindriilor este preluata de apa care se afla in camasa de apa a motorului; apa incalzita trece printr-un racitor numit radiator, unde cedeaza caldura in aerul exterior,racindu-se din radiator ,apa racita ajunge din nou in camasa de apa a motorului si in felul acesta circuitul se repeta in mod neintrerupt in tot timpul functionarii motorului.

Circulatia apei se poate realize prin termosifon si prin pompa . Termosifonul asigura circulatia apei intr-un circuit inchis datorita diferentei de densitate intre apa calda care se ridica si apa rece care se coboara.