Proiectarea unui Dispozitiv de Fixare Folosit în Cazul Strunjirii

Proiect
8/10 (1 vot)
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 63 în total
Cuvinte : 9037
Mărime: 608.49KB (arhivat)
Publicat de: Antonius T.
Puncte necesare: 9
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Ionescu Dan

Cuprins

  1. CAPITOLUL 1.
  2. PREZENTAREA DISPOZITIVULUI DE FIXARE
  3. A PIESELOR DE TIP „BIELĂ ALCO”. 3
  4. 1.1 GENERALITĂŢI. BIELE. 3
  5. 1.2 FUNCŢIONAREA DISPOZITIVULUI DE FIXARE
  6. A PIESELOR DE TIP – „BIELĂ ALCO”. 5
  7. CAPITOLUL 2.
  8. PROIECTAREA TEHNOLOGIEI DE FABRICAŢIE A
  9. PIESEI „BULON DE CENTRARE”. 9
  10. 2.1 ANALIZA TEHNOLOGICĂ A PIESEI. 9
  11. 2.2 ALEGEREA SEMIFABRICATULUI. 11
  12. 2.3 STABILIREA ITINERARIULUI TEHNOLOGIC. 12
  13. 2.4 CALCULUL ADAOSURILOR DE PERLUCRARE, STABILIREA
  14. DIMENSIUNILOR INTERMEDIARE. 15
  15. 2.5 CALCULUL REGIMURILOR RAŢIONALE
  16. DE AŞCHIERE. 20
  17. 2.6 NORMAREA TEHNICĂ A OPERAŢIILOR
  18. DE AŞCHIERE. 31
  19. 2.7 ALEGEREA MAŞINILOR-UNELTE ŞI A S.D.V.-urilor. 38
  20. CAPITOLUL 3.
  21. PROIECTAREA DISPOZITIVULUI DE FIXARE
  22. AL PIESELOR DE TIP „BIELĂ ALCO”. 40
  23. 3.1 CALCULUL GEOMETRIC AL MECANISMULUI DE
  24. ORIENTARE FIXARE, MELC – ROATĂ MELCATĂ. 40
  25. 3.2 FORŢELE DIN ANGRENAJUL MELCAT CILINDRIC. 43
  26. 3.3 PROIECTAREA ARBORILOR. 44
  27. 3.4 PROIECTAREA LAGĂRELOR ARBORELUI MELCAT AL
  28. MECANISMULUI DE ORIENTARE ŞI FIXARE. 47
  29. 3.5 ALEGEREA ELEMENTELOR DE ORIENTARE. 51
  30. 3.6 ALEGEREA SISTEMELOR (SUBANSAMBLURILOR)
  31. DE FIXARE. 52
  32. 3.7 ELEMENTE ŞI SUBANSAMBLURI NENORMALIZATE
  33. DE DISPOZITIVE. 54
  34. 3.8 ELEMENTE STANDARDIZATE ŞI NORMALIZATE
  35. DE DISPOZITIVE. 56
  36. CAPITOLUL 4.
  37. DETERMINAREA PREŢULUI DE COST
  38. AL DISPOZITIVULUI DE FIXARE PENTRU STRUNJIREA
  39. PIESELOR DE TIP – „BIELĂ ALCO”. 58
  40. CAPITOLUL 5.
  41. NORME DE TEHNICA SECURITĂŢII
  42. MUNCII, PREVENIREA ŞI STINGEREA INCENDIILOR. 60
  43. BIBLIOGRAFIE. 62

Extras din proiect

CAPITOLUL 1.

PREZENTAREA DISPOZITIVULUI DE FIXARE

A PIESELOR DE TIP „BIELĂ ALCO”.

1.1 GENERALITĂŢI. BIELE.

Bielele sunt cele mai caracteristice piese din clasa „pârghii şi furci”, piese care au una sau mai multe găuri de bază cu axele de simetrie paralele, perpendiculare, sau dispuse sub un unghi oarecare. În afară de aceste găuri bielele mai pot avea găuri de fixare, canale, suprafeţe frontale perpendiculare pe axele de simetrie ale găurilor.

Din punct de vedere constructiv se deosebesc mai multe tipuri de biele:

- bielă cu piciorul şi capul închise – la maşinile cu abur, la motoarele cu ardere internă – la care biela este montată pe arbore pe rulmenţi;

- bielă cu piciorul închis şi capul deschis, fig. 1.1, a – la motoarele cu ardere internă, la compresoare;

- bielă cu piciorul şi capul deschise, la maşini cu abur.

Există şi variante, de exemplu:

- bielă cu capul închis, în formă de ramă, şi piciorul în formă de furcă – la locomotive;

- bielă cu piciorul închis şi capul în formă de furcă, fig.1.1, b;

- bielă cu braţ (de calaj) pe care este articulată o bielă auxiliară – la motoarele cu ardere internă în V;

- bielă cu piciorul în furcă şi cu capul separat de corp – la unele motoare în doi timpi.

Forma piciorului bielei de tip închis depinde de modul de montare şi de dimensiunile bolţului şi ale pistonului. Când bolţul este fix în bielă, există o tăietură care face piciorul elastic şi permite mişcarea bolţului. După montare se rigidizează bolţul în picior prin strângere unui şurub. La bolţul flotant se montează în picior o bucşă sau un rulment cu ace, pentru micşorarea uzurilor şi a pierderilor prin frecare. Ungerea suprafeţelor se face liber sau sub presiune. Ungerea liberă se face cu ajutorul ceţei de ulei din carter, care pătrunde prin jocurile existente dintre bolţ şi bucşă sau prin orificii anume prevăzute în partea superioară a piciorului.

Fig. 1.1 Tipuri constructive de biele

Ungerea sub presiune se realizează printr-un canal făcut în corpul bielei, la partea inferioară a piciorului.

Rigiditatea piciorului se asigură prin realizarea unor raze mari de racordare a piciorului cu corpul. Forma cea mai uzuală a secţiunii corpului bielei este în I, având avantajul unei bune rezistenţe la flambaj în planul de oscilaţie şi o greutate relativ redusă (forţe de inerţie mici). Se folosesc şi secţiuni circulare sau inelare, primele au avantajul unui preţ de cost redus.

Bielele cu cap de tip închis au capul secţionat după un plan normal, la 450 sau la 300.

Capacul bielei este fixat de cap cu buloane, şuruburi sau pene, pentru rigidizarea capacului se prevăd umeri de îmbinare, zimţi, ştifturi de fixare etc.

Biela se montează pe arbore, pe cuzineţi sau pe rulmenţi, cuzineţii sunt formaţi din două straturi: unul de rezistenţă (bandă de oţel) şi unul de frecare (materiale cu bune calităţi antifricţiune).

Pentru reducerea greutăţii bielei capacul se nervurează, capul este racordat la corp cu raze mari.

Cuzineţii se montează cu strângere şi se asigură împotriva rotirii.

Materialul din care se execută biela trebuie să posede o rezistenţă ridicată la oboseală şi la şoc şi o greutate specifică redusă, bielele se fabrică din oţeluri carbon: OLC 45, OLC 60 sau oţeluri aliate cu Cr, Mn, Mo, Ni, V. Acestea din urmă permit lustruirea sau ecruisarea bielei în vederea ridicării rezistenţei la oboseală.

1.2 FUNCŢIONAREA DISPOZITIVULUI DE FIXARE A PIESELOR DE TIP – „BIELĂ ALCO”.

Dispozitivul se foloseşte în cazul strunjirii pieselor de tip – bielă ALCO – şi se prezintă în figura 1.2.

Preview document

Proiectarea unui Dispozitiv de Fixare Folosit în Cazul Strunjirii - Pagina 1
Proiectarea unui Dispozitiv de Fixare Folosit în Cazul Strunjirii - Pagina 2
Proiectarea unui Dispozitiv de Fixare Folosit în Cazul Strunjirii - Pagina 3
Proiectarea unui Dispozitiv de Fixare Folosit în Cazul Strunjirii - Pagina 4
Proiectarea unui Dispozitiv de Fixare Folosit în Cazul Strunjirii - Pagina 5
Proiectarea unui Dispozitiv de Fixare Folosit în Cazul Strunjirii - Pagina 6
Proiectarea unui Dispozitiv de Fixare Folosit în Cazul Strunjirii - Pagina 7
Proiectarea unui Dispozitiv de Fixare Folosit în Cazul Strunjirii - Pagina 8
Proiectarea unui Dispozitiv de Fixare Folosit în Cazul Strunjirii - Pagina 9
Proiectarea unui Dispozitiv de Fixare Folosit în Cazul Strunjirii - Pagina 10
Proiectarea unui Dispozitiv de Fixare Folosit în Cazul Strunjirii - Pagina 11
Proiectarea unui Dispozitiv de Fixare Folosit în Cazul Strunjirii - Pagina 12
Proiectarea unui Dispozitiv de Fixare Folosit în Cazul Strunjirii - Pagina 13
Proiectarea unui Dispozitiv de Fixare Folosit în Cazul Strunjirii - Pagina 14
Proiectarea unui Dispozitiv de Fixare Folosit în Cazul Strunjirii - Pagina 15
Proiectarea unui Dispozitiv de Fixare Folosit în Cazul Strunjirii - Pagina 16
Proiectarea unui Dispozitiv de Fixare Folosit în Cazul Strunjirii - Pagina 17
Proiectarea unui Dispozitiv de Fixare Folosit în Cazul Strunjirii - Pagina 18
Proiectarea unui Dispozitiv de Fixare Folosit în Cazul Strunjirii - Pagina 19
Proiectarea unui Dispozitiv de Fixare Folosit în Cazul Strunjirii - Pagina 20
Proiectarea unui Dispozitiv de Fixare Folosit în Cazul Strunjirii - Pagina 21
Proiectarea unui Dispozitiv de Fixare Folosit în Cazul Strunjirii - Pagina 22
Proiectarea unui Dispozitiv de Fixare Folosit în Cazul Strunjirii - Pagina 23
Proiectarea unui Dispozitiv de Fixare Folosit în Cazul Strunjirii - Pagina 24
Proiectarea unui Dispozitiv de Fixare Folosit în Cazul Strunjirii - Pagina 25
Proiectarea unui Dispozitiv de Fixare Folosit în Cazul Strunjirii - Pagina 26
Proiectarea unui Dispozitiv de Fixare Folosit în Cazul Strunjirii - Pagina 27
Proiectarea unui Dispozitiv de Fixare Folosit în Cazul Strunjirii - Pagina 28
Proiectarea unui Dispozitiv de Fixare Folosit în Cazul Strunjirii - Pagina 29
Proiectarea unui Dispozitiv de Fixare Folosit în Cazul Strunjirii - Pagina 30
Proiectarea unui Dispozitiv de Fixare Folosit în Cazul Strunjirii - Pagina 31
Proiectarea unui Dispozitiv de Fixare Folosit în Cazul Strunjirii - Pagina 32
Proiectarea unui Dispozitiv de Fixare Folosit în Cazul Strunjirii - Pagina 33
Proiectarea unui Dispozitiv de Fixare Folosit în Cazul Strunjirii - Pagina 34
Proiectarea unui Dispozitiv de Fixare Folosit în Cazul Strunjirii - Pagina 35
Proiectarea unui Dispozitiv de Fixare Folosit în Cazul Strunjirii - Pagina 36
Proiectarea unui Dispozitiv de Fixare Folosit în Cazul Strunjirii - Pagina 37
Proiectarea unui Dispozitiv de Fixare Folosit în Cazul Strunjirii - Pagina 38
Proiectarea unui Dispozitiv de Fixare Folosit în Cazul Strunjirii - Pagina 39
Proiectarea unui Dispozitiv de Fixare Folosit în Cazul Strunjirii - Pagina 40
Proiectarea unui Dispozitiv de Fixare Folosit în Cazul Strunjirii - Pagina 41
Proiectarea unui Dispozitiv de Fixare Folosit în Cazul Strunjirii - Pagina 42
Proiectarea unui Dispozitiv de Fixare Folosit în Cazul Strunjirii - Pagina 43
Proiectarea unui Dispozitiv de Fixare Folosit în Cazul Strunjirii - Pagina 44
Proiectarea unui Dispozitiv de Fixare Folosit în Cazul Strunjirii - Pagina 45
Proiectarea unui Dispozitiv de Fixare Folosit în Cazul Strunjirii - Pagina 46
Proiectarea unui Dispozitiv de Fixare Folosit în Cazul Strunjirii - Pagina 47
Proiectarea unui Dispozitiv de Fixare Folosit în Cazul Strunjirii - Pagina 48
Proiectarea unui Dispozitiv de Fixare Folosit în Cazul Strunjirii - Pagina 49
Proiectarea unui Dispozitiv de Fixare Folosit în Cazul Strunjirii - Pagina 50
Proiectarea unui Dispozitiv de Fixare Folosit în Cazul Strunjirii - Pagina 51
Proiectarea unui Dispozitiv de Fixare Folosit în Cazul Strunjirii - Pagina 52
Proiectarea unui Dispozitiv de Fixare Folosit în Cazul Strunjirii - Pagina 53
Proiectarea unui Dispozitiv de Fixare Folosit în Cazul Strunjirii - Pagina 54
Proiectarea unui Dispozitiv de Fixare Folosit în Cazul Strunjirii - Pagina 55
Proiectarea unui Dispozitiv de Fixare Folosit în Cazul Strunjirii - Pagina 56
Proiectarea unui Dispozitiv de Fixare Folosit în Cazul Strunjirii - Pagina 57
Proiectarea unui Dispozitiv de Fixare Folosit în Cazul Strunjirii - Pagina 58
Proiectarea unui Dispozitiv de Fixare Folosit în Cazul Strunjirii - Pagina 59
Proiectarea unui Dispozitiv de Fixare Folosit în Cazul Strunjirii - Pagina 60
Proiectarea unui Dispozitiv de Fixare Folosit în Cazul Strunjirii - Pagina 61
Proiectarea unui Dispozitiv de Fixare Folosit în Cazul Strunjirii - Pagina 62
Proiectarea unui Dispozitiv de Fixare Folosit în Cazul Strunjirii - Pagina 63

Conținut arhivă zip

  • Proiectarea unui Dispozitiv de Fixare Folosit in Cazul Strunjirii.doc

Alții au mai descărcat și

Elaborarea Procesului Tehnologic a unei Piese - DOP

1.1 Descrierea principiului masinii , mecanizmului , ansamblului in componenta carea intra piesa ; conditiile de lucru a piesei in ansamblu ,...

Dispozitiv autocentrat cu trei pârghii, acționat pneumatic

Memoriu Tehnic În tehnologia construcţiei de maşini dispozitivele sunt întălnite în mai multe locuri fiind, incluse în sisteme corespunzătoare şi...

Proiectarea unui mandrin universal 750 stânga pentru strung SN 630

CAPITOLUL 1 GENERALITĂŢI. TIPURI CONSTRUCTIVE DE MANDRINE UNIVERSALE. SCHEMĂ CINEMATICĂ ŞI FUNCŢIONARE UNIVERSAL Ø750 1.1. Dispozitive pentru...

Șuruburi de mișcare - proiectarea vinciului

A. CONSIDERATII GENERALE A.1. Caracterizarea transmisie surub-piulita Transmisia surub – piulita, alcatuita dintr-un surub si o piulita aflate in...

Echipamente pentru Mașini Unelte

Etapa I : Date iniţiale pentru proiectare 1.1.Forma dimensiunilor, precizia şi starea suprafeţelor care se prelucrează in cadru operaţiilor 1.2....

Noțiunea de semifabricat

Orice proces tehnologic de prelucrare mecanica prin aschiere este insotit de erori. Acest neajuns duce la obtinerea unei piese care nu corespunde...

Proiectarea unui lagăr radial funcționând în regim hidrodinamic

TEMA PROIECTULUI Sa se proiecteze un lagăr radial funcţionând în regim hidrodinamic având următoarele caracteristici: - sarcina radială F=16500N...

Organe de mașini

1. PRINCIPII GENERALE DE PROIECTARE ALE ORGANELOR DE MASINI 1.1. Obiectul cursului de „Organe de maini” Definirea unor notiuni: · Masina:...

Ai nevoie de altceva?