Strung Masini Unelte

Imagine preview
(8/10 din 3 voturi)

Acest proiect trateaza Strung Masini Unelte.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 3 fisiere doc, pdf de 20 pagini (in total).

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 6 puncte.

Domeniu: Organe de Masini

Cuprins

TEMA DE PROIECT 3
1. Memoriu tehnic 4
1. Consideraţii generale privind proiectarea Maşinilor-Unelte 4
2. Strunguri.Generalitati.Clasificare 4
3. Proiectarea lanţurilor cinematice 6
3.1.Ecuatia structurala 6
3.2. Constructia grupurilor de angrenaje 7
3.3. Determinarea salturilor 7
3.4. Schema cinematică şi reţeaua structurală 8
3.5. Diagrama turaţiilor 8
3.6. Determinarea numerelor de dinţi ale angrenajelor 8
4. Norme de protecţia a muncii 8
2. Memoriu justificativ de calcul 10
1. Schema transmisiei 10
2. Reţeaua structuralã 11
3. Diagrama de turaţii 11
4. Calculul puterii transmise 11
5. Calculul numãrului de dinţi ai roţilor dinţate 11
a). pentru prima serie de cuplaje 11
b). pentru a doua serie de cuplaje 12
c). pentru a treia serie de cuplaje 13
6. Calculul abaterilor turaţiilor faţã de turaţiile normalizate 13
7. Calculul puterii pe cei patru arbori 15
8. Calculul momentelor de torsiune pe cei patru arbori 16
9. Calculul modulului roţilor dintate 16
10. Calculul diametrelor efective ale celor patru arbori 16
11. Calculul diamtrelor medii, de picior şi de cap pentru cele zece roţi
dinţate 17
BIBLIOGRAFIE 20

Extras din document

1. Memoriu tehnic

1.1 Consideraţii generale privind proiectarea Maşinilor-Unelte:

Masinile-unelte aschietoare , impreuna cu presele si ciocanele folosite la prelucrarea prin deformare plastica , stau la baza utilajelor de productie in industria constructoare de masini

Deoareca industrializarea implica dezvoltarea industriei constructoarede masini , este evident ca dezvoltarea constructiei masinilor-unelte a avut loc concomitent cu industrializarea , avand ritmul si caracterul acesteia

Proiectarea unei maşini-unelte noi impune o bună cunoaştere a caracteristicilor şi performanţelor utilajelor similare în exploatare, a soluţilor cinematice şi constructive, a realizărilor celor mai bune şi a tendinţelor pe plan mondial.

Maşina-unealtă proiectată trebuie să răspundă intregal prescripţiilor cerute prin tema de proiectare. Prin construcţia maşinii se va asigura posibilitatea de alegere a unui regim de găurire cât mai apropiat de cel optim. Maşina-unealtă trebuie să fie astfel proiectată, încât să permită utilizarea unor regimuri de găurire intensive.

O atenţie desebită se va acorda automatizării, astfel încât să se reducă timpii auxiliari, să se elimine subiectivitatea muncitorului şi solicitarea fizică şi psihică a acestuia.

Proiectantul trebuie, de asemenea, să urmarească ca maşina-unealtă să se realizeze cu un preţ de cost cât mai redus. În cosecinţă, pisele componente şi întreaga maşină se vor proiecta cu o greutate cât mai redusă, economisindu-se în special materialele scumpe şi cele deficitare.

În proiectarea pieselor trebuie să se ţina seama şi de tehnologia prelucrărilor, evitându-se construcţiile netehnologice, dificil de realizat sau cele care necesită consum mare de material şi energie în procesul de prelucare. Montajul subansamblelor şi asamblarea întregii maşini trebuie, de energie.asemenea, să se realizeze uşor, cu cheltuieli minime de manoperă, timp şi

Utilajul trebuie să-şi păstreze timp îndelungat caracteristicile tehnice şi economice iniţiale. Proiectul va conţine elemente care să asigure o protecţie eficientă a maşinii la eventuale suprasolicitări, comenzi greşite etc.

Prin prevederea unei accesibilităţi uşoare în cazul unor intervenţii, se va urmări ca reparaţiile să se efectueze rapid şi cu cheltuieli minime.

O atenţie deosebită se va acorda esteticii maşinii-unelte, pentru realizarea unui climat de muncă plăcut şi asigurarea competivităţii şi din acest punct de vedere. Proiectantul trebuie să ţină seama şi de seria în care urmează să se producă maşina-unealtă proiectată. Astfel, dacă maşina reprezintă unicat sau urmează să se producă într-un numar mic de bucăţi, pisele componente vor fi astfel concepute încât să poată fi fabricate cu o dotare tehnică minimă.

Masinile-unelte aschietoare , impreuna cu presele si ciocanele folosite la prelucrarea prin deformare plastica , stau la baza utilajelor de productie in industria constructoare de masini

Deoarece industrializarea implica dezvoltarea industriei constructoarede masini , este evident ca dezvoltarea constructiei masinilor-unelte a avut loc concomitent cu industrializarea , avand ritmul si caracterul acesteia

1.2. Strunguri.Generalitati.Clasificare

Strungul se numara printe cele mai vechi masini-unelte si totodata este una dintre cele mai raspandite in industria constructoare de masini

Imbunatatirea continua atat a a constructiei , cat si a posibilitatilor de de utilizare a strungurilor de la formele cele mai simple , care aveau o utilizare extrem de restransa , la constructiile moderne astazi, cu largi posibilitati de utilizare , au determinat desigur progresele realizate in toate ramurile industriei matelurgice prelucratoare

Strungul serveste pentru prelucrarea prin aschiere a diferitelor tipuri de piese.Prelucrarea pe aceste masini se executa prin combinarea a doua miscari si anume:

miscarea de rotatie ( miscarea principala de aschiere ) executata de piesa prinsa si antrenata de arborele principal; miscarea de avans , care poate fi longitudinala la prelucrarea suprafetelor cilindrice , transversala la prelucrarea suprafetelor plane si combinatii intre acestea doua la prelucrarea suprafetelor conice sau profilate ( de revolutie ).

Cu o serie de perfectionari de ordin cinematic si contructiv aduse intr-o lunga perioada de evolutie a constructiei strungurilor , forma lor actuala permite executatrea unei game largi de lucrari.

Operatia caracteristica este cea de strunjire dar se pot executa si alte tipuri de operatii ca de exemplu: gauriri, alezari cu alezorul sau cu cutitul , rectificari , chiar frezari daca freza este prinsa in arborele principal , iar semifabricatul pe sania transversala sau direct pe carucior

Clasificarea strungurilor. Strungurile se clasifica dupa diverse criterii. Dupa Calitatea suprafetei si precizia dimensionala ( strunguri de degrosare, de finisare ) , dupa precizia ( strunguri cu precizie normala , de precizie ), dupa gradul de universalitate ( strunguri universale , specializate si speciale), dupa gradul de automatizare ( strunguri cu comanda manuala , semiautomate si automate) , dupa pozitia arborelui principal ( strunguri orizontale si verticale sau carusel ) , dupa numarul arborilor principali ( strunguri monoax sau multiaxe).

Strunguri normale

Caracteristic la aceste strunguri este pozitia orizontala a arborelui principal , avansul longitudinal continuu si universalitatea prelucrarilor pe care le poate executa

Strungul normal se utilizeaza de preferinta in scularii , ateliere de reparatii si in general in uzinele cu o productie individuala variata.

Necesitatea prelucrarii unei game foarte variate de lungimi si dimensiuni , de calitati de materiale , la care se mai dauga calitatea suprafetelor ( rugozitatea ) si precizia de prelucrare , a condus la fabricarea diferitelor marimi longitudinale , capabile sa satisfaca aceste cerinte. In esenta insa constructia lor difera foarte putin.

Fisiere in arhiva (3):

  • Strung Masini Unelte
    • Arborele 4.PDF
    • Asamblare finala.PDF
    • Strung Normal.doc

Alte informatii

UNIVERSITATEA TEHNICĂ CLUJ-NAPOCA FACULTATEA DE CONSTRUCŢII DE MAŞINI CATEDRA : MAŞINI-UNELTE ŞI ROBOŢI INDUSTRIALI DISCIPLINA : MAŞINI-UNELTE