Studiu privind Modernizarea Utilajului – Masina de Frezat Fu 350 X 1850

Imagine preview
(9/10 din 3 voturi)

Acest proiect trateaza Studiu privind Modernizarea Utilajului – Masina de Frezat Fu 350 X 1850.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 73 de pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: ing. Turcoane Antonius Marius

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 6 puncte.

Domeniu: Organe de Masini

Cuprins

CAPITOLUL I
ASPECTE PRIVIND IMPORTANŢA MODERNIZĂRII
UTILAJELOR, ÎN ECONOMIA ROMÂNESCĂ 5
1.1 Degradarea utilajelor. Uzura fizică şi uzura morală. 5
1.2 Deosebirea dintre lucrările de reparaţii şi
lucrările de modernizare. 7
1.3 Modernizarea utilajelor în vederea creşterii
productivităţii muncii. 8
1.4 Modernizarea utilajelor în vederea reducerii
consumului de materiale. 10
1.5 Modernizarea utilajelor în vederea îmbunătăţirii
calităţii produsului. 11
1.6 Modernizarea utilajelor în vederea îmbunătăţirii
condiţiilor de exploatare. 11
1.7 Modernizarea utilajelor în vederea îmbunătăţirii
condiţiilor de protecţie a muncii. 11
Capitolul II
ORGANIZAREA LUCRĂRILOR DE
MODERNIZARE A UTILAJULUI
MAŞINĂ DE FREZAT FU 350 X 1850. 12
2.1 Organizarea evidenţei utilajului şi a stării
tehnice a acestuia. 12
2.2 Elaborarea temei de modernizare. 13
2.3 Elaborarea studiului tehnico-economic
de modernizare. 14
2.4 Organizarea lucrărilor de execuţie a
modernizării. 19
2.5 Planificarea modernizării. 21
2.6 Finanţarea lucrărilor de modernizare. 23
Capitolul III
ELABORAREA PROIECTULUI DE
MODERNIZARE A UTILAJULUI
MAŞINĂ DE FREZAT FU 350 X 1850. 28
3.1 Alegerea motorului electric de antrenare. 30
3.2 Calculul cinetostatic al transmisiei. 32
3.3 Proiectarea transmisiei prin curele. 35
3.4 Calculul geometric al danturilor cilindrice
executate cu sculă cremalieră. 39
3.5 Determinarea forţelor nominale din angrenajul cilindric
cu dinţi drepţi. 45
3.6 Calculul geometric al roţilor dinţate conice. 46
3.7 Calculul forţelor din angrenajele conice. 50
3.8 Calculul angrenajului cilindric cu cremalieră. 51
3.8.1 Particularităţi constructive şi tehnologice. 51
3.8.2 Calculul elementelor geometrice ale cremalierei. 52
3.8.3 Calculul elementelor geometrice ale roţii dinţate. 54
3.9 Proiectarea arborelui de intrare din
capul de frezat. 57
3.10 Proiectarea lagărelor cu rulmenţi. 61
Capitolul IV
CALCULUL COSTULUI DE FABRICAŢIE AL „CAPULUI
DE FREZAT” UTILIZAT PENTRU MODERNIZAREA
MAŞINII DE FREZAT FU 350 X 1850. 66
BIBLIOGRAFIE 72

Extras din document

Capitolul I

ASPECTE PRIVIND IMPORTANŢA MODERNIZĂRII

UTILAJELOR, ÎN ECONOMIA ROMÂNESCĂ

Caracteristica esenţială a unei economii moderne, a creării şi dezvoltării bazei tehnico-materiale este înfăptuirea progresului tehnic, în toate ramurile economiei.

Progresul tehnic se realizează prin existenţa unor întreprinderi moderne, înzestrate cu utilaje perfecţionate, prin reutilarea întreprinderilor existente cu maşini şi agregate de un înalt nivel tehnic, precum şi prin introducerea în producţie a celor mai avansate procese tehnologice.

Calea principală şi superioară a progresului tehnic actual este automatizarea producţiei, prin introducerea în producţie a maşinilor-agregat, a maşinilor-unelte cu comandă numerică program (strunguri de copiat, strunguri automate cu came, strunguri revolver, maşini de alezat şi frezat utilate cu capete spaţiale, etc.).

O altă cale a progresului tehnic este modernizarea utilajelor, care poate lua următoarele aspecte:

- modernizarea utilajelor din fabricaţia curentă, prin ameliorări consecutive sau tehnologice;

- scoaterea din fabricaţie a utilajelor învechite care nu mai pot fi perfecţionate şi înlocuirea lor cu altele la un nivelul tehnic superior;

- modernizarea utilajelor depăşite aflate în funcţiune în procesul de producţie.

Acest ultim aspect al modernizării utilajelor este important pentru economia românească deoarece tehnica veche nu poate fi dintr-o dată înlocuită cu tehnica nouă.

De aceea în măsura în care anumite utilaje realizează indici scăzuţi sau nu au o productivitate comparabilă cu aceea a unor utilaje similare moderne este posibilă şi necesară modernizarea lor. Principalul efect al modernizării utilajului trebuie să fie economia de muncă vie şi materializată, exprimată prin reducerea costul de producţie şi creşterea productivităţii utilajului respectiv.

Modernizarea utilajelor permite să se facă economie de muncă mai ales prin faptul, că folosirea lor economiseşte munca vie şi în unele cazuri munca materializată sub formă de materii prime, materiale şi combustibil.

Această economie constituie principala justificare a modernizării utilajelor, chiar şi în cazul când volumul de muncă vie şi materializată încorporată în utilajele modernizate creşte, cu condiţia ca în procesul de producţie ulterior să se micşoreze în proporţie mult mai mare cheltuielile de producţie, să se economisească resursele materiale şi de muncă.

În ansamblu, cheltuielile de muncă scad şi ca urmare productivitatea creşte.

1.1 DEGRADAREA UTILAJELOR. UZURA FIZICĂ ŞI UZURA MORALĂ

Ca orice obiect material, utilajele au o durată de existenţă determinată, care depinde de construcţia lor, de modul în care sunt folosite şi întreţinute.

Degradarea progresivă a utilajelor se numeşte „uzură” şi apare ca o consecinţă firească a unui şir întreg de factori, care intervin în cursul existenţei utilajului.

Influenţa factorilor fizici asupra utilajului produce uzura fizică a acestuia, iar influenţa progresului rapid al ştiinţei şi tehnicii contemporane produce uzura morală a utilajului.

Uzura fizică a utilajului este caracterizată de modificarea însuşirilor lui naturale, aceste modificări pot fi constatate în unele cazuri chiar cu ochiul liber.

Aceasta este de două feluri: dinamică şi statică.

Uzura fizică dinamică a utilajului apare la toate utilajele şi se manifestă numai pe intervalele de timp în care utilajele respective funcţionează în mod efectiv, apare de cele mai multe ori din cauza frecărilor la care sunt supuse diferitele piese, organe sau elemente care se găsesc în contact şi în mişcare relativă.

Fig. 1.1 Creşterea uzurii fizice dinamice cu timpul

Creşterea uzurii fizice dinamice u cu timpul t se poate reprezenta prin curba Ufd, figura 1.1, a), în perioada de rodaj uzura creşte foarte repede, odată cu egalizarea rizurilor şi asperităţilor pe care le au întotdeauna suprafeţele noi, iar către sfârşit creşte mai încet, până când se stabilizează la valorile normale de lucru.

Uzura fizică statică a utilajului se manifestă la orice utilaj indiferent dacă lucrează sau nu. Această uzură este cunoscută sub denumirea de „oboseală” sau „îmbătrânire”.

Ea apare ca urmare a acţiunii exterioare a unor agenţi chimici şi prin modificări interne de structură a materialelor din care sunt confecţionate. Spre deosebire de uzura fizică dinamică, ce apare şi se măsoară proporţional numai cu durata de funcţionare a utilajului, uzura fizică statică Ufs creşte proporţional cu durata însăşi a existenţei acestui utilaj, figura 1.1, b).

Fisiere in arhiva (1):

  • Studiu privind Modernizarea Utilajului - Masina de Frezat Fu 350 X 1850.doc