Cuprins
- A.Consideratii generale
- A.1 Caracterizarea transmisiei surub-piulita
- A.2 Exemple de utilizare a transmisie surub-piulita
- B. Metodologia proiectarii sistemului
- Cap 1. Proiectarea sistemului de preluare- transmisie
- 1.1 Proiectarea cuplei surub-piulita
- 1.1.1 Alegerea materialelor pentru cupla surub – piulita
- 1.1.2 Predimensionarea filetului
- 1.1.3 Verificarea conditiei de autofranare
- 1.1.4 Verificarea la flambaj
- 1.1.5 Determinarea numarului de spire in contact
- 1.1.6 Determinarea spirei filetului
- 1.1.7 Verificarea preliminara a portiuni filetate
- 1.2 Proiectarea celui de-al doilea reazem al surubului principal
- 1.2.1 Utilizarea unui lagar axial
- CAP 2 Proiectarea sistemului de actionare
- 2.1 Proiectarea la scara a sistemului de actionare
- 2.1.1 Proiectarea ansamblari dintre roata de clichet si elementul care se monteaza
- 2.1.1.1Ansamblarea cu pana paralela
- 2.1.2 Proiectarea ansamblarii dintre clichet si manivela
- 2.2 Proiectarea impingatorului cu arc
- 2.3 Proiectarea manivelei
- Cap 3 Proiectarea sistemului de preluare – transmitere
- 3.1 Piulita rezemata fix
- 3.1.1 Precizarea solicitarilor
- 3.1.2Dimensionarea piulitei
- 3.1.3 Proiectarea sistemului de blocare a piulitei
- Cap 4 Proiectarea corpului
- 4.1 Proiectarea corpului unor cricuri cu surub vertical
- Cap 5. Evaluarea randamentului transmisiei
Extras din proiect
A. CONSIDERATII GENERALE
A.1. Caracterizarea transmisie surub-piulita
Transmisia surub – piulita, alcatuita dintr-un surub si o piulita aflate in miscare relative in timpul functionarii, realizeaza transmiterea si functionarea miscarii si a fortei.Cu aceste functii, transmisia surub piulita se ntalneste frecvent n constructia unor masini simple cum sunt cricurile si presale manuale, in constructia masinilor unelte a unor dispozitive de lucru, a unor aparate de masura, etc.
A.2. Exemple de utilizare a transmisiei surub – piulita in constructia de masini
Cric simplu. Surubul principal 1 executa atat miscare de rotatie cat sic ea de translatie.Piulita 2 este fixata in corpul 3. Pentru evitarea miscarilor relative intre sarcina de ridicat si cupa 4, aceasta trebuia sa se roteasca liber pe capul surbului1, deci intre cupa si surub exista un lagar axial care poate fi de alunecare sau de rostogolire (rulment axial(; utilizarea rulmentului este avantajoasa in special pentru ridicarea sarcinilor mari, cand se obtin reduceri inseminate ale momentului de frecare rezistent dintre cupa si surub.
F
B. Metodologia proiectarii sistemului
Procesul de proiectare al unui produs oarecare este o activitate complexa, iterative ale carui principale etape sunt prezentate in figura impreuna cu interconectarea dintre ele.Pe baza acestei scheme bloc a fost compartimentat materialul prezentului indrumar.
Cap 1 Proiectare sistemului de preluare-transmisie
1.1 Proiectarea cuplei surub-piulita
1.1.1 Alegerea materialelor pentru cupla surub – piulita
Conditiile care trebuie indeplinite de catre materialele cuplei surub – pilitra rezulta automat din lisa ceritnelor si drorintelor anterior precizata.
Necesitatea asigurarii rezistentei la uzare a unui coefficient de frecare redus presupun utlizarea unui cuplu de materiale cu bune proprietati antifrictiune.
Intrucat solicitarile corpului surubului sunt relative mari – materilul acestuia este de regula otelul.Proprietatile antifrictiune ale cuplului de materiale vor fi asigurate in principal, de catre materialul piulitei.
Surubul se poate executa din urmatoarele oteluri:
Fara tratament termic.
-OL 42, OL 50, OL60 – STAS 500/2-80
- OLC 35, OLC 45, OLC 50, OLC 60 – STAS 880 – 80
- OLT 45, OLT 55 – STAS 8183
Cu tratament termic – tratamentul termic imbunatateste caracteristicile mecanice, conduce la cresterea rezistentei la uzare, dar evident ca mareste pretul fabricatiei.
- OLC 45, OLC 60 – STAS 880 – 80
- OLC 35, OLC 45, OLC 55, OLC 60 – STAS 880 – 80 calite cu flacara sau prin inductie
- 35Mn16 (calit si revenit, 550 – 650 HB), 65 MN10, 34MoCr11 STAS 791-88
- 20Mn10 – STAS 11513-80
- 40Cr10, 41MoCr11 STAS 791-88
- OLC 15 – STAS 880-80; 18MoCrNi13 – STAS 791-88, cementate si calite
Piulita se poate executa din:
Fonte
- Pc 100 PC400 – STAS 568-82.Fonta cenusie cu grafit lamellar turnata in piese.Rezistenta mecanica relative scazuta, buna comportare la uzura, la presiuni mici (3-5MPa).
- FcA 1, FcA 2, FcA 3, FcA 4, FgnA 1, FgnA2 – STAS 6707-79.Fonta rezistenta la uzare in conditii de frecare cu ungere, turnata in piesa.
- FcX 200, FcX 250, FcX 350 – STAS 8541-86.Fonta turnata in piese pentru masini – unelte, avand o buna rezistenta la uzare.
- FaINiCuCr 15.6.2, FaINiCr 20.2, FaINiCr 30.3 – STAS 10066-75.Fonta austenitica turnata in piese ( I- grafit lamellar, n – grafit nodular; cifrele indica in ordine procentele principalelor elemente de aliere).Marcile recomandata eu o buna rezistenta la uzura si o foarte buna rezistenta la coroziune.
Aliaje pe baza de cupru (bronzuri).
- CuPb20Sn5, CuPb15Sn8, CuPb10Sn10 – STAS 1512-80. Aliaje cupru plumb-staniu turnate in piese
- CuAl19(10Fe3 – STAS 198/2-81.Aliaje cupru aluminiu turnate in piese (bronzuri cu aluminiu: inlocuiesc bronzurile cu staniu, au rezistenta mecanica ridicata, coefficient mic de frecare pe otel, rezistenta mare la uzare si la coroziune).
Aliaje pe baza de cupru si zinc
- CuZn40PbSnT, CuZn38Pb2MN2T, CuZn40Mn2AIT – STAS 199/2-86.Aliaje cupru-zinc turnate in piese
Aliaje pe baza de aluminiu
- AlSiCu5 – STAS 201/2-80.Aliaje de aluminiu turnate in pieseă
Preview document
Conținut arhivă zip
- Suruburi de Miscare - Proiectarea Vinciului
- 1+2'.doc
- Cuprins.doc
- organe de masini.bak
- organe de masini.dwg
- PRMA PAGINA.doc
- template_1_1_1182.dwg.bak