Activitățile zilei Waldorf

Dimineața la grupă, copiii sunt primiți de educatoare cu o strângere caldă de mână. Acest contact, dincolo de funcția educativă pentru o comunicare pozitivă, prietenoasă, plină de încredere, are menirea să favorizeze cunoașterea copilului. Educatoarea primește prin mânuța copilului întreg bagajul lui emoțional și temperamental.

Apoi copilul își începe jocul liber; totul în grupă prinde viață, se transformă, activitățile fiind particularizate în funcție de ziua din săptămână (ritmul săptămânii). Educatoarea stă la masa de lucru, în centrul acțiunilor copilului, totdeauna desfășurând o activitate plină de sens - țese, frământă pâine, pregătește salată de fructe, toarce, postăvește, tricotează hăinuțe pentru păpuși, etc. Ea oferă un model pe care copiii îl preiau prin imitație cu întreaga lor ființă plină de dăruire. Copiii mai mari se strâng în jurul educatoarei dorind să participe la acțiunile gospodarești sau la cele practice.

În jocul liber, copiii sunt lăsați să își dezvolte personalitatea: unii copii își exersează fantezia învățând să socializeze cu ceilalți, în timp ce alții doresc să frământe pâine, să picteze în culori de apă, să deseneze cu cera-color, să modeleze în ceara de albine, să facă un tablou de lână, să decupeze sau să țeasă, să facă un teatru de masă, etc. Educatoarea reprezintă centrul de liniște care ține în armonie întreaga clasă. Ea are grijă ca toți copiii să fie implicați într-o activitate cu sens, potrivit intereselor și vârstei fiecăruia, nicidecum nu le impune să facă toți aceeași activitate.

În cadrul ritmului unei zile, după jocul liber și activitatea specifică zilei, urmează jocul în cerc la care participă toți copiii. Cântecele și jocurile în cerc conțin multe elemente legate în mod esențial de natura și dezvoltarea copilului mic. Acum copilul poate să-și miște bratele si picioarele și începe să sară bucuros în lumea înconjurătoare. Când un copil stă în mod ferm pe pământ, el începe să imite tot mai multe activități pe care le viețuiește în preajma sa.

Educatoarea creează acest joc în functie de vârsta copiilor, de anotimp, de sărbătoarea specifică perioadei. Un joc în cerc începe cu mersul pe cerc, după care se prezintă diferite activități sau scene (culesul fructelor, bătutul cu ciocanul, gesturi de salut, vântul, ploaia) stând pe loc sau în mers, iar în final urmează un mic dans cu salturi și țopăituri. O caracteristică a jocurilor o constituie repetiția ritmică, atât cea variată cât și cea identică - refrenul. Aceasta structură clădită ritmic corespunde întrutotul ființei copilului mic - pe de o parte îi face posibilă cufundarea visătoare în procesul mișcării prin repetarea celor cunoscute, pe de altă parte poate să viețuiască o tensiune adecvată vârstei prin variația elementelor.

Prin jocul în cerc educatoarea cunoaște copiii deoarece aceștia se manifestă liber.

Basmul încheie activitatea pedagogic din fiecare zi. Înainte de masă, pentru a-i aduna și liniști pe copii, educatoarea le spune o poveste. Povestea este reluată și la dormitor, înainte de somn.

Pedagogia Waldorf spune că basmul este ca o respirație morală, copilul învățând prin basm să vadă binele și răul, apropiindu-și binele și respingând răul. Basmul creează tablouri în cuvinte, oferă posibilitatea copiilor de a-și forma propriile imagini interioare și de a se identifica cu eroul pozitiv.

Ziua preferată a copiilor este ziua de pâinică. În timp ce framântă aluatul, educatoarea le spune povestea despre călătoria bobului de grâu de la ogor până pe mesele oamenilor. Iar în timp ce modelează aluatul cu totii cântă „Făină, apă, drojdie și sare/punem în covata mare”.

In gradinita Waldorf activitatea de pictură are loc în fiecare vineri dimineața în timpul jocului liber. Atunci când doresc, copiii vin și pictează, iar ceilalți își continuă jocul. Ei sunt insoțiți de educatoare pentru a lucra îngrijit, pentru a prețui materialul folosit șa da finalitate acțiunilor lor. Parcurgând întregul proces artistic, bucuria, răbdarea, concentrarea și perseverența se împletesc armonios, conducând treptat la armonizarea trăirilor copilului. Activitatea de pictură are și un rol terapeutic, influențează pozitiv forțele de sănătate în copil, îi dezvoltă fantezia, independența, spiritul de ordine, simțul estetic.

Referitor la pictură, pedagogia Waldorf recomandă pentru copilul preșcolar și școlar mic:

A se folosi tehnica ud pe ud.

Se oferă copilului doar culorile fundamentale (galben, roșu, albastru) în diverse nuanțe (poate fi folosit un set de nuante calde pentru perioada de vară, căldură și un set de nuanțe reci pentru perioada de iarnă, frig)

Copilul va descoperi culorile secundare prin aceea că, in mod sigur culorile fundamentale ajung să se întâlnească pe foaia udă.Prin joacă și încercări repetate copilul va descoperi singur "regulile" (cum poate să obțină verde, portocaliu, violet, etc în diverse nuanțe.)

Amestecarea intenționată a culorilor fundamentale se face direct pe foaie (adică nu se amestecă în prealabil 2 sau 3 culori intr-un recipient si apoi se folosește nuanța rezultată, ci se amestecă, se întâlnescim direct pe foaie) Amestecând culorile direct pe foaie rezultă mult mai multe nuanțe, mai multe jocuri de culori.

Se sugerează folosirea unor suprafețe (foi) mari (A3), astfel copilul poate pătrunde în farmecul nemijlocit al culorii și este abătut de la ceea ce ar dori el să își închipuie (spre deosebire de desen, unde lucrurile sunt mai fixe și deține mai mult control asupra formei).