Determinarea Reusitei Scolare si Repartizarea pe Specializari Educationale

Imagine preview
(9/10 din 2 voturi)

Acest proiect trateaza Determinarea Reusitei Scolare si Repartizarea pe Specializari Educationale.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier docx de 16 pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Conf. univ. dr. CONSTANŢA DUMITRIU

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 5 puncte.

Domeniu: Pedagogie

Cuprins

Cuprins 1
Rezumat 2
1. Argument privind importanta si actualitatea temei 2
2. Cadru teoretic 2
3. Scopul, obiectivele si ipotezele cercetării 6
3.1. Scop 6
3.2. Obiective 6
3.3. Ipoteze 7
4. Metodologia cercetării 7
4.1. Contextul cercetării 7
4.2. Eșantion 7
4.3. Metode si tehnici de cercetare folosite 7
5. Prezentarea, analiza si interpretarea rezultatelor 8
5.1. Interpretare cantitativa (datele brute ale cercetării) 8
5.2. Interpretare calitativa, discuții si concluzii 11
6. Propuneri si sugestii de îmbunătăţire a activității din clasa de elevi în urma cercetării realizate 12
Bibliografie 15

Extras din document

Rezumat

Cercetarea de fata se bazează pe o cercetare comparativa efectuata în rândul elevilor, privind examinarea diferențelor existente între elevii care au rezultate școlare foarte bune si elevii care au rezultate școlare slabe, precum si diferențele apărute în urma repartizării pe profile, specializări diferite. Acesta cercetare prevede observarea unei legături între rezultatele școlare si efectele pe care acestea le au asupra stimei de sine si aprecierii școlare, precum si importanta pe care o are specializarea urmata asupra stilului de gândire predominant. Cercetarea este realizat pe un lot de 30 de subiecți, împărțiți în doua grupe egale de elevi cu note foarte bune si elevi cu note slabe, după care subiecții au fost regrupați tot în doua grupe în funcție de specializare, rezultând 15 subiecți din cadrul filologiei si 15 subiecți din cadrul informaticii. Instrumentele utilizate au fost Frica de evaluare negativa, Scala Rosenberg si Chestionarul pentru Investigarea Stilurilor de Gândire. În urma cercetării se poate spune ca elevii care au rezultate foarte bune au o stima de sine mai mare decât cei care au rezultate slabe, însa au o frica de evaluare negativa mai ridicata decât aceștia din urma. De asemenea, s-a observat faptul ca elevii din cadrul profilului real, specializarea matematică-informatică, au un scor statistic mai mare in ceea ce privește adoptarea unui stil de gândire legislativ în comparație cu elevii de la profilul uman, specializarea filologie.

1. Argument privind importanta si actualitatea temei

Una dintre preocupările principale din viața oamenilor se refera la alegerea unui plan profesional potrivit, care sa satisfacă nevoile personale. Însa alegerea acestuia depinde în mare măsură de modalitatea în care se va desfășura activitatea școlara a indivizilor, orientarea spre succes sau eșec în acest domeniu fiind un factor ce va putea influenta competenta individuala în profesia care va avea sa fie optata. Fiecare elev are dreptul la succes școlar si la atingerea propriilor standarde si performante. Pentru aceasta, este necesar sa cunoaștem unele elemente care manifesta un rol important în realizarea progreselor în rândul elevilor. În consecința, s-au ales ca factori principali în determinarea succesului /eșecului școlar rolul profesorilor (ca atitudine a modalităților de evaluare a elevilor) si modul în care ne raportam la propria persoana si valoarea pe care si-o da individul lui însuși (stima de sine); am fost de asemenea interesat sa studiez daca exista diferențe la nivelul stilurilor de gândire la adolescenții proveniți din cadrul specializărilor diferite (uman versus real). Cunoscând aceste aspecte, le vom putea folosi ca predictori în determinarea cu mai multa ușurința a progreselor elevilor si, de ce nu, pentru construirea unui curriculum individualizat, creând astfel premise majore pentru atingerea succesul școlar.

2. Cadru teoretic

Adolescenta este o faza de restructurare afectiva si intelectuala a personalității, un proces de individualizare si de metabolizare a transformărilor fiziologice legate de integrarea corpului sexuat (Doron, 1999). Este greu de precizat la ora actuala, sfârșitul adolescentei câta vreme numeroși adolescenți își prelungesc acest proces, astfel aceasta cercetare este centrata pe subiecți aflați la jumătatea traiectoriei evolutive în adolescenta, aproximativ vârsta de 17 ani.

Reușita în învățare suporta influenta combinata a factorilor externi si interni. Motivele învăţării, aptitudinile, trăsăturile de personalitate ale elevului se numără printre cei mai importanți factori interni ce condiționează randamentul școlar. Dintre factorii externi amintim mediul familial, profesia părinţilor, personalitatea profesorului, metodele sale de predare si sistemul de cerințe instructiv-educative.

Reușita sau nereușita elevului la învăţătură se realizează în funcție de exigenta normelor școlare (Pavelcu, apud Radu, 1983). Succesul școlar poate fi considerat, în mod schematic, o expresie a concordantei între capacităţile si interesele elevului si exigentele școlare, formulate si prezentate elevului prin diverse metode instructiv-educative. Astfel, daca succesul exprima o potrivire, insuccesul, văzut ca rămânerea în urma la învăţătură, reprezintă o discordanta între posibilitățile elevului si exigenta impusa printr-o anumita metoda instructiv-educativa (Radu, 1983).

Din punct de vedere psihologic, reușita sau nereușita poate fi trăita de elev sub forma sentimentului succesului sau insuccesului, performanta sa putând fi sau nu în acord cu ceea ce individul așteaptă de la acțiunea întreprinsa (Nuttin, apud Kulcsar, 1978). Astfel, condiția esenţială a succesului sau eșecului psihologic consta în angajarea eului în realizarea sarcinii.

Succesul da naștere unor trăiri afective pozitive ce dinamizează, susțin si direcționează conduita elevului spre obținerea unor performante înalte – „Succesul naște succes”. Astfel, în timp ce elevul bun tinde spre noi realizări, elevul slab si mediocru decade tot mai mult pe scara nereușitei. Insuccesul la învăţătură retrăit de elev poate deveni o frâna puternica în dezvoltarea sa intelectuala si volitiv-caracteriala (Vrabie, 1975).

Spre exemplu, un elev dezinteresat de randament, datorita neangajării în activitate, nu își va mobiliza posibilitățile reale în vederea realizării optime a sarcinii. În acest caz el nu resimte nereușita sa obiectiva sub forma insuccesului. În alte cazuri, elevul poate fi satisfăcut chiar si de un rezultat socotit de alții drept nesatisfăcător, sau, dimpotrivă, el poate fi nemulțumit de o performanta cotata de altul ca satisfăcătoare. Prin urmare, se poate vorbi despre diferențe individuale accentuate la acest nivel.

În concluzie, se poate afirma faptul ca randamentul școlar nu exprima niciodată în stare pura aptitudinile elevului, ci mai degrabă eficienta școlara a aptitudinilor, condiționata si de interesele, motivația, perseverenta, stabilitatea emoţională, atitudinea elevului fata de activitatea școlara. Acești factori interni ai succesului școlar se modelează sub influenta continua a factorilor externi (familiali, pedagogici, sociali).

Fisiere in arhiva (1):

  • Determinarea Reusitei Scolare si Repartizarea pe Specializari Educationale.docx