Dezvoltarea creativității în comunicarea orală prin activități de educare a limbajului la preșcolarul de vârstă mare folosind metode

I .TEMA CERCETĂRII:

Dezvoltarea creativității în comunicarea orală prin activități de educare a limbajului la preșcolarul de vârstă mare folosind metode activ-participative.

II. MOTIVAȚIA CERCETĂRII

„ Să nu-i educăm pe copiii noștri pentru lumea de azi. Această lume nu va mai exista când ei vor fi mari; și nimic nu ne permite să știm cum va fi lumea lor. Atunci să-i învățăm cum să se adapteze.” (Maria Montessori)

În societatea românească avem de a face cu un proces dinamic care ne obligă să ținem pasul cu evoluția societății și a educației. Sub orice aspect privind creativitatea, ca aptitudine, capacitate de a produce ceva nou și de valoare, ca proces prin care se realizează produsul, ca rezolvare de probleme, aceasta este o necesitate a omului contemporan. Ca orice altă dimensiune psihologică a personalității, creativitatea este educabilă, se dezvoltă în timp, însă în strânsă legătură cu alte fenomene sau procese psihice. Procesul de creație nu poate fi separat de motivație și atitudini, de stilul cognitiv și de viață al persoanelor creatoare și în general de întreaga personalitate.

Căutarea noilor idei, a noilor răspunsuri prin metode activ-participative ne obligă să promovăm sprijinul reciproc. Acestea având rolul de a conferii activității un „mister dinamic”, „o aventură” în care preșcolarul este un participant activ,însă metodele prin care el descoperă răspunsurile la întrebări,dar se și simte responsabil,mulțumit la sfârșitul activității.

Implementarea metodelor activ-participative oferă preșcolarilor libertate în acțiune,încredere în propriile capacități,oferind posibilitatea de a se implica activ în propria dezvoltare,implicându-se conștient. Aplicarea metodelor solicită timp,diversitate de idei,tot descoperirea de noi cunoștințe,descoperirea unor noi valori,responsabilitate didactică,încredere în capacitatea personală de a le aplica creator pentru eficientizarea procesului instructiv-educativ.

III. SCOPUL CERCETĂRII

Cercetarea de față este un studiu exploratoriu ,ce are ca scop identificarea și importanța utilizării metodelor activ-participative în stimularea comunicării orale a preșcolarilor , ca formă de activitate în gradiniță și ca metodă de predare-învățare-evaluare, găsire și evidențierea celor mai eficiente metode didactice de valorificare a creativității prin activității de educare a limbajului.

IV.OBIECTIVELE CERCETĂRII

- să identifice metode activ-participative pentru stimularea și dezvoltarea creativității preșcolarilor în comunicarea orală;

- să utilizeze metodele activ-participative în vederea obținerii unor rezultate satisfăcătoare în cadrul activității de educare a limbajului;

- să analizeze gradului de implicare a copiilor în realizarea sarcinilor prin utilizarea metodelor activ-participative;

- să urmărească reacțiilor față de probele aplicate, gradul de interes și implicare în activitate;

V.CADRUL TEORETIC AL CERCETĂRII

În societatea actuală are loc un proces dinamic care obligă toate categoriile sociale să țină pasul cu evoluția societății și implicit a educației. Și în învățământ au loc transformări rapide pornind de la crearea mediului de învățare care poate eficientiza tehnicile de învățare și de muncă intelectuale sau le pot bloca, încetini uneori din lipsa banilor, alteori din dezinteresul dascălilor.

Regândirea educației formale se impune și ne obligă să schimbăm relația cu preșcolarii, promovând sprijinul reciproc, și dialogul constructiv prin noi strategii.Învățarea în grup exersează capacitatea de decizie și de inițiativă, dă o notă mai personală muncii, dar și o complementaritate mai mare aptitudinilor și talentelor, ceea ce asigură o participare mai vie, mai activă, susținută de foarte multe elemente de emulație, de stimulare reciprocă, de cooperare fructuoasă.

Specific metodelor interactive de grup este faptul că ele promovează interacțiunea dintre mințile participanților, dintre personalitățile lor, ducând la o învățare mai activă și cu rezultate evidente. Interactivitatea presupune atât cooperarea - definită drept “forma motivațională a afirmării de sine, incluzând activitatea de avansare proprie, în care individul rivalizează cu ceilalți pentru dobândirea unei situații sociale sau a superiorității” - cât și competiția care este o activitate orientată social, în cadrul căreia individul colaborează cu ceilalți pentru atingerea unui țel comun. Ambele implică un anumit grad de interacțiune, în opoziție cu comportamentul individual. Interacțiunea stimulează efortul și productivitatea individului și este importantă pentru autodescoperirea propriilor capacități și limite, pentru autoevaluare. În acest fel se dezvoltă capacitățile elevilor de a lucra împreună ce se constituie într-o componentă importantă pentru viață și pentru activitatea lor profesională viitoareUnele metode de grup au ca scop rezolvarea de probleme prin stimularea creativității: brainstorming, metoda pălăriilor gânditoare,,metoda cubului,metoda blazonului,jocul didactic, sinectica,explozia stelară

BRAINSTORMING-ul este una din cele mai răspândite metode în formarea preșcolarilor în educației, în stimularea creativității.

Etimologic, brainstorming provine din engleză, din cuvintele „brain”= creier și „storm”= furtună, plus desinența „-ing” specifică limbii engleze, ceea ce înseamnă „furtună în creier”- efervescență,o stare de intensă activitate imaginativă, un asalt de idei. Este „ metoda inteligenței în asalt.”

JOCUL DIDACTIC -Una din metodele cele mai atractive și îndrăgite de copii este jocul,activitatea care astfel este specifică vârstei, care ne însoțește copilăria. Importanța deosebită a jocului pentru vârsta copilăriei este astăzi un adevăr incontestabil.

Potrivit definiției, jocul reprezintă o activitate fizică sau mentală fără finalitate practică și căreia i te dedici din pură plăcere. Specific vârstei copilăriei, el are o importanță hotărâtoare pentru dezvoltarea psihică a copilului. Psihologia și pedagogia secolului trecut au recunoscut faptul că jocul nu este doar apanajul vârstelor mici, ci modul prin care adulții își manifestă liber „copilul din ei”.