Educația interculturală în scoala românească

Diversitatea culturală nu mai este un prejudiciu, ci o realitate care trebuie fructificată în mediul şcolar. Pluralitatea culturală pune nu numai problema apărării diferenţelor, ci a dialogului cultural, care recunoaşte că fiecare trebuie să contribuie la îmbogăţirea experienţei umane şi că fiecare dintre ele este un efort de universalizare a unei experienţe particulare.

Educaţia interculturală presupune promovarea unor politici şcolare care să permită egalizarea şanselor în educaţie şi a unor strategii de valorificare a diferenţelor culturale pentru a le transforma în resurse pedagogice.

Fiecare scoala poate fi un atelier de convietuire democratica, unde copiii pot invata sa convietuiasca in mod constructiv, sa accepte si sa aprecieze diferentele ca “valori” si nu sa fie refuzate sau evitate, elevii experimentand concret cetatenia globala.

Curriculumul intercultural

Scopul educatiei interculturale nu este acela de a preda continuturi despre alte culturi, ci vizeaza mai ales formarea unor atitudini pozitive si active fata de alte culturi, vazuta ca sursa de imbogatire si traire a unor experiente noi.

Lucian Ciolan, in abordarea interculturala a curriculumului afirma ca aceasta presupune cunoasterea si intelegerea diferentelor culturale, precum si a istoriei si contributiei diferitelor grupuri socioculturale in formarea unei societati mai largi.

La orice arie curriculara, si mai precis la orice disciplina, se pot realiza corelatii, trimiteri, indrumari mai mult sau mai putin explicite, astfel incat sa se contribuie la formarea si dezvoltarea competentei interculturale a elevilor.

Optiunile curriculare in domeniul educatiei interculturale vizeaza domenii precum:

- Educatia antirasista

- Educatia economica

- Educatia civica

- Educatia pentru democratie

- Educatia politica etc.

Pentru crearea in scoala a unui mediu multicultural se porneste de la premisele:

- Cultivarea idealurilor democratice

- Incorporarea in curriculum a valorilor, credintelor si traditiilor mai multor culturi

- Inlaturarea stereotipiilor etnice si culturale

- Promovarea interactiunii sociale intre elevii care apartin diferitelor grupuri

etnice

In esenta, in randul celor educati (prescolari, elevi, studenti, cursanti, cadre didactice), educatia interculturala urmareste cresterea gradului de deschidere, de acceptare a celuilalt care este diferit. Diferentele in raport cu celalalt cuprind mai multe registre: limba, religie, practici sociale de comunicare, vestimentatie, alimentatie, norme, traditii etc.

Obiectivele acestui tip de educatie sunt:

- Marirea gradului de toleranta si acceptare fata de cei diferiti

- Cresterea eficientei relatiilor interculturale

- Intelegerea la nivel intercultural si international

- Recunoasterea si respectul diferentelor culturale

- Negarea rasismului

- Drepturi umane si cetatenesti egale

- Acces egal la cunoastere si instruire

- Oportunitati egale la nivel educational

Finalitatile educatiei interculturale

Din perspectiva institutionala scolile pot:

1. Sa promoveze egalitatea de sanse in educatie

2. Sa incurajeze si sa sprijine parteneriatul cu agentii comunitari de la nivel local (autoritati, biserica, institutii de cultura, agenti economici etc.)

3. Sa propuna elevilor activitati extracurriculare relevante pentru educatia interculturala

4. Sa sprijine accesul pentru participarea scolara (copii de etnii diferite)

5. Sa creeze oportunitati de comunicare si cooperare intre grupuri diferite

6. Sa pregateasca cadrele didactice ale scolii pentru a fi capabile sa promoveze interculturalitatea si valorile sale.