Educație Tehnologică

TEHNOLOGII TRADITIONALE BAZATE PE FOLOSIREA

ENERGIEI MECANICE PRODUSE DE OAMENI SI ANIMALE

Din cele mai vechi timpuri, omul a creat o serie de dispozitive simple, menite sa-i usureze traiul. Multe dintre aceste dispozitive se folosesc si astazi, chiar în forme arhaice, altele au fost mult perfectionate, devenind instalatii complexe.

Din multitudinea acestor instalatii amintim: prese, pive, teascuri, foale, râsnite etc. Acestea au fost construite într-o mare varietate, în functie de specificul tehnicii populare din fiecare zona geografica.

Presele sunt instalatii folosite la zdrobirea semintelor si a fructelor prin presare. Zdrobirea se face într-un vas (de diferite forme) cu ajutorul unei roti care poate fi actionata de om sau de animale, al unui sul sau a doi cilindri.

Pivele sunt dispozitive care se utilizau pentru îndesarea si spalarea tesaturilor groase, folosind un mai de lemn pentru baterea materialului. De asemenea, pivele s-au folosit si pentru zdrobirea semintelor prin batere (folosind un pisalog). Pisalogul poate fi actionat cu mâna, cu piciorul, prin intermediul unei pârghii sau al unui scripete.

Teascurile sunt instalatii (construite din lemn) folosite pentru stoarcerea semintelor si a fructelor. Orice teasc este format dintr-un vas de lemn cu forme diverse – circulara, dreptunghiulara, trapezoidala – în care se pun fructele sau semintele si o masa de presare cu forma profilata dupa cea a vasului. Actionarea mesei de presare se poate face în diverse moduri, dupa cum arata si numele teascurilor.

Foalele sunt instalatii pentru suflat aer (în potcovarii). Au ca piesa de baza un burduf (de regula din piele) care se umfla si se strânge, pompând astfel aerul. Ele pot fi actionate direct de om sau prin intermediul unui sistem de pârghii.

Râsnitele manuale s-au folosit din cele mai vechi timpuri pentru râsnitul cerealelor. Sunt alcatuite din doua pietre circulare, una fixa si alta mobila, rotita cu ajutorul unei manivele. Semintele se pun printr-o scobitura practicata în roata mobila.

Podurile plutitoare pe cablu mai sunt utilizate si astazi – în tinuturile mai putin avansate economic – pentru traversarea râurilor cu maluri joase si nu prea repezi (mai ales în zonele de ses). Podul se deplaseaza în lungul unui cablu care uneste cele doua maluri. Deplasarea se face fie prin împingere cu o prajina, fie prin tragerea de pe mal, fie cu ajutorul unui scripete.

TEHNOLOGII TRADITIONALE BAZATE PE UTILIZAREA

ALTOR SURSE DE ENERGIE PRIMARA

1. Tehnologii traditionale care folosesc energia mecanica a apelor curgatoare

Una dintre primele surse de energie folosite de om a fost apa. Prima roata de apa s-a folosit în Persia pentru irigat, apoi în China si în India. Pe teritoriul tarii noastre s-au folosit mori hidraulice înca din secolul al XI-lea. Ele utilizau energia cinetica a râurilor cu debite mari sau a caderilor de apa. Instalatiile hidraulice au fost construite în doua variante: cu roata hidraulica verticala si cu roata hidraulica orizontala (facaie, ciutura sau titirez, în limbaj popular).

Toate instalatiile se construiau din lemn de esenta tare (stejar, de exemplu). Roata hidraulica verticala este formata dintr-un ax orizontal, cu o circumferinta (obada) pe care se monteaza paletele. Apa poate interactiona cu paletele din partea superioara a rotii – atunci când curge pe un jgheab înclinat – sau cu cele din partea inferioara a rotii, în cazul râurilor suficient de repezi si de adânci. Paletele rotii verticale pot fi drepte sau scobite. Atunci când paletele drepte se monteaza direct pe un ax gros ele se numesc zbaturi.

Principiul de functionare a rotii hidraulice consta în transformarea miscarii de translatie a apei în miscare de rotatie a rotii si axului ei; o parte din energia mecanica a apei se transforma astfel în energie mecanica de rotatie, care, la rândul ei, este folosita pentru punerea în miscare a unei instalatii de irigat sau pentru a actiona alte dispozitive – mori de macinat, pive, steampuri.

Rotile hidraulice folosite la irigat. Acestea erau roti verticale care aveau pe circumferinta lor, pe lânga paletele plate, niste cuve sau galeti, care se umpleau în partea inferioara a traiectoriei lor circulare (la contactul cu râul) si se goleau într-un jgheab la trecerea prin partea superioara a cursei lor.

Morile de macinat cu roata verticala. De la axul rotii hidraulice, prin intermediul unor roti dintate din lemn miscarea se transmite la axul pietrei mobile a râsnite. Desigur ca – fata de râsnita manuala – omul a mai îmbunatatit instalatia punând un cos pentru turnat cereale etc.

Pe râurile mari (Siret, Dunare) s-au folosit mult timp mori de macinat plutitoare, care reuneau pe o platforma doua mori, pentru cresterea productivitatii. Exista documente care atesta exportul de mori plutitoare din Tara Româneasca în Imperiul Otoman.