Elevii cu dizabilități fizice

Introducere

Dizabilitatea fizică reprezintă o tulburare ortopedică gravă ce afectează substanțial performanța educațională a copilului. Acest termen include tulburarea cauzată de o anomalie congenitală (picior deformat, lipsa unui membru), tulburări cauzate de o boală boală infecțioasă virală acută, cât și tulburări provocate de alte cauze (paralizie cerebrală, amputație, fracturi sau arsuri.

Informații relevante referitor la elevii cu dizabilități fizice

Deficiența fizică este o stare ce reprezintă un anumit grad de incapacitate a sistemului scheletic și a celui neuromuscular.

Dizabilitatea fizică poate să nu afecteze capacitățile intelectuale ale elevului. Dacă sunt afectate doar funcțiile fizice, problemele pot fi compensate.

Un elev cu dizabilitate fizică trebuie tratat ca o parte integrantă a clasei, nu doar ca o persoană cu care restul elevilor se află în aceeași cameră.

Elevii cu deficiență fizică sunt supuși mai des tachinărilor și abuzurilor fizice decât alți copii.

Sugestii învățătorilor pentru lucrul cu un elev cu dizabilități fizice

Dacă un elev cu deficiență fizică a devenit unul din elevii școlii de cultură generală, învățătorul va discuta cu clasa despre noul elev.

Dacă doresc, asistența medicală a școlii, părinții elevului și elevul pot participa la aceste discuții.

Înainte ca elevul să intre în clasă, informați ceilalți elevi despre faptul că elevul cu deficiență fizică este un coleg, de care fiecare este responsabil.

Dacă este cazul, delegați mai multor elevi responsabilități ce țin de grija față de elevul respectiv, cum ar fi: împingerea scaunului cu rotile, aducerea prânzului, ajutorul în ce privește cărțile sau hainele. Alternați acești asistenți astfel, încât flecare elev al clasei să aibă posibilitatea să participe.

Elevii cu paralizie cerebrală sau cu Spina Bifida

Paralizia cerebrală este o gravă afecțiune care întrunește mai multe condiții eterogene neurologice, definite ca o influență permanentă a unor agenți patogeni asupra crierului în timpul gravidității, nașterii, în perioada postnatală, în primul an al vieții. Există câteva tipuri de paralizie cerebrală:

a) Spastică - cea mai frecventă (75% din numărul total de bolnavi), când este o încordare exagerată, de diferit grad (de la ușoară la foarte pronunțată), a mușchilor atunci când se contractă, adică bolnavii nu-și pot relaxa mușchii;

b) Dischinezie - activitate motorie involuntară, care se intersectează cu mișcările voluntare ale corpului, mai ales în condiții de stres;

c) Ataxie - imposibilitatea de a coordona grupele musculare în cursul mișcărilor voluntare;

d) De tip mixt - o combinație a celor de mai sus.

e) Spina Bifida constituie un defect congenital, în cazul căruia coloana nu s-a unit în modul corespunzător, ceea ce face ca să iasă în afară în punctul slab de fixare.

Informații utile despre elevii cu paralizie cerebrală

Mulți dintre elevi vor avea nevoie de servicii suplimentare, cum sunt serviciile logopedului, terapia ocupațională, terapia fizică și antrenamentul fizic de adaptare.

La unii elevi se poate manifesta, de asemenea, retardul mintal, surditatea, hiperactivitatea, precum și deficiențe de vedere.

Toți elevii suferă de tulburări ale coordonării musculare.

Informații importante despre elevii cu Spina Bifida

Cu cât problema la coloană vertebrală este mai sus (regiunea cervicalo-toracică), cu atât mai mare va fi gradul de dizabilitate a elevului.

Alte probleme asociate cu Spina Bifida, de care învățătorul și însoțitorul ar trebui să țină cont:

a) temperatura ridicată a corpului,

b) înroșirea pielii,

c) transpirație excesivă,

d) pierderea cunoștinței,

e) leziuni ale membrelor inferioare, despre care elevul poate să nu știe.