Influența mass-media asupra tinerilor

1.TEMA CERCETĂRII

Această cercetare îşi propune să studieze influenta pe care o au mijloacele mass-media asupra modului de a gandi, de a reactiona, de a se comporta asupra copiilor cu varste intre 14 si 18 ani, varste la care adolescentii sunt cei mai vulnerabili indeosebi, de a savarsi greseli, de a-si alege modele gresite, de a se lasa usor influentati de catre ceilalti, varste la care maturizarea nu isi poate „face datoria”

2. IPOTEZELE CERCETĂRII

• Influenta asupra adolescentilor, in special asupra acelora la care setul de convingeri si credinte nu este puternic format, aceia care nu au primit si nu si-au insusit invataturile parintesti, este mare, in sens negativ si uneori le ghideaza intreaga activitate.

• In majoritea cazurilor, influenta exercitata de tot ceea ce reprezinta mass-media este una care influnteaza adolescentii in sens nagativ, acestia neputand fi capabili sa discearna ce anume trebuie luat din ceea ce le trece prin mana.

• Adolescentii petrec mult timp, deloc folositor, in fata unor mijloace de informare deloc dintre cele mai corecte.

3. BAZELE TEORETICE

Comunicarea poate fi definita in urmatoarele feluri:

a. “Faptul de a da, a transmite sau a schimba mesaje”

b. “Transferul de gânduri şi de mesaje, prin opoziţie cu transportul sau transferul de bunuri şi de persoane”

c. Se vorbeşte de comunicare de fiecare dată când un sistem, respectiv o sursă influenţează un alt sistem, în speţă un destinatar, prin mijlocirea unor semnale alternative care pot fi transmise prin canalul care le leagă.

d. Cuvântul comunicare cuprinde procedeele prin care „un spirit poate afecta un alt spirit: limbajul, muzica, artele vizuale, teatrul, baletul şi în fapt toate comportamentele umane.”

e. „Mecanismul prin care relaţiile umane există şi se dezvoltă, adică deopotrivă toate simbolurile spiritului şi mijloacele de a le transmite în spaţiu şi a le conserva în timp”

f. Comunicarea este ca o împărtăşire, un mod de a pune în comun un ansamblu de semne informaţionale

Comunicarea este, deci, interacţiune, interpretare comună, relaţie, acţiune, efect de reducere a incertitudinii într-o situaţie dată, echivalenţa dintre codificare (la sursă) şi decodificare (la destinatar). Ea presupune cel puţin trei elemente – comunicator, mesaj, receptor.

Comunicarea poate fi realizata prin intermediul mass-media.

Mass-media - termenul mass-media, uneori formulat ca media, este o expresie engleză la plural cu traducerea "mediile de mase". Media (sau: mediile de mase) cuprind toate sursele de informaţie publice, ca de exemplu televiziune, radio, Internet, presă inclusiv apariţiile periodice ca ziare, reviste sau foiletoane. Cuvântul se poate folosi eventual şi la singular, când se spune - pe engleză medium, care se traduce pe româneşte cu "un mediu", ca de exemplu în propoziţia "Pentru a se face cunoscută, firma Xyz utilizează radioul ca mediu preferat.".

Mass-media are urmatoarele functii:

• funcţia de informare, ce satisface o incontestabilă trebuinţă umană

• funcţia de interpretare, ce se manifestă atât de explicit prin producţii jurnalistice de genul editorialului sau al comentariului. Primul exprimă punctul de vedere oficial al organului de presă, pe când cel de-al doilea face cunoscute publicului numai opiniile personale ale autorului său. Sunt cuprinse aici şi selectarea informaţiei transmise şi stabilirea unor priorităţi percepute de receptori drept adevărate ierarhii de importanţă.

• funcţia instructiv-culturalizatoare, care se referă atât la furnizarea explicită de cunoştinţe cultural-ştiinţifice, ca în cazul unor filme documentare sau pagini de popularizare a ştiinţei din publicaţiile periodice, cât şi la promovarea, într-o „formă mai puţin evidentă, dar cu atât mai persuasivă, a valorilor, normelor, modelelor de comportament ce ţin de paradigma culturală a societăţii, la a cărei stabilitate contribuie astfel, într-o măsură deloc neglijabilă.”

• funcţia de liant, care derivă din precedentele, căci indivizii care posedă un bagaj de informaţii asemănător, sunt preocupaţi de aceleaşi probleme ale actualităţii şi împărtăşesc valori morale şi culturale comune se vor simţi mai apropiaţi unul de celălalt şi se vor solidariza, la nevoie, dincolo de frontierele naţionale, religioase, politice sau rasiale, mobilizându-se în favoarea unor cauze nobile, percepute drept ale întregii umanităţi.

• funcţia de divertisment, care răspunde dorinţei de relaxare a omului stresat de solicitările profesionale, dar şi setei de evadare într-un univers imaginar a neadaptatului. Nu numai că, procentual, emisiunile sau paginile dedicate amuzamentului sunt în continuă creştere, dar, mai mult, se constată o orientare tot mai marcantă către tratarea în termeni de spectacol a tuturor subiectelor abordate de mijloacele de comunicare în masă.