Învățământul Primar

Proiect
5/10 (2 voturi)
Domeniu: Pedagogie
Conține 2 fișiere: doc
Pagini : 97 în total
Cuvinte : 35632
Mărime: 129.09KB (arhivat)
Cost: 9 puncte

Cuprins

CUPRINS

CAP. I : INTRODUCERE 1

1.1 Învăţătorul primar în contextul actual 1

1.2 Importanţa nuanţării vocabularului elevilor

din ciclul primar 4

1.3 Motivaţia alegerii temei 6

CAP. II : ASPECTE TEORETICE DE BAZĂ 9

2.1 Locul şi rolul limbii române în planul de

învăţământ pentru ciclul primar 9

2.2 particularităţile psiho-pedagogice ale predării

limbii şi literaturii române în ciclul primar 11

2.3 Metode specifice precizării şi nuanţării

vocabularului elevilor 16

2.4 Cum este tratată tema în literatura de specialitate 19

2.5 Clarificarea conceptelor cu care se lucrează

(corelare, vocabular, precizare, nuanţare) 24

CAP. III : IPOTEZA. OBIECTIVE. METODOLOGIA

CORECTĂRII 26

3.1 Ipoteza de lucru şi obiectivele lucrării 26

3.2 Cercetarea pedagocică cu formele şi cerinţele

specifice 27

3.3 Metode de cercetare 29

CAP. IV : PREZENTAREA, ANALIZA ŞI

INTERPRETAREA REZULTATELOR

CARE CORESPUND OBIECTIVELOR

ENUNŢATE 34

4.1 Vocabularul; părţi componente şi mijloace de

îmbogăţire 34

4.2 Specificul predării-învăţării lecţiilor de citire

în ciclul primar. Structuri adecvate, metode ori

procedee de lucru 39

4.3 Lecţiile de gramatică şi specificul lor în ciclul

primar 45

4.4 Modalităţi practice de lucru folosite de

elevii din ciclul primar-prin corelarea lecţiilor

de gramatică în vederea precizării şi nuanţării

vocabularului elevilor 49

4.5 Evaluarea 63

CONCLUZII 68

ANEXE 72

Extras din document

CAP. I. Introducere

1.1. Învăţământul primar în contextul actual

„Formarea şi dezvoltarea profilului moral cu dimensiune axiologică a personalităţii este o finalitate prioritară a sistemului nostru educaţional. Şi acesta pe întregul demers ontogenetic, de la antreşcolar chiar, continuând la şcolarul mic, mijlociu, mare şi adult.

Ideea fundamentală a reformei învăţământului este aceea de a crea structuri pentru o democratizare reală a învăţământului şi o creştere a eficienţei şcolii româneşti, prin racordarea ei la noile cerinţe ale dezvoltării economice, sociale, ştiinţifice, tehnice, tehnologice şi culturale.

Reforma vizează transformări la nivelul structurii şi funcţionării sistemului de învăţământ pe verticală şi orizontală. Pe verticală prin asigurarea continuităţii între treptele de învăţământ, iar pe orizontală prin conceperea conţinuturilor într-o persepectivă inter şi intradisciplinară deschisă valorilor specifice educaţiei permanente.

Noua opţiune didactică derivă din idealul educaţional, „(1) Învăţământul urmăreşte realizarea idealului educaţional întemeiat pe tradiţiile umaniste, pe valorile democraţiei şi pe aspiraţiile societăţii româneşti şi contribuie la păstrarea identităţii naţionale“ (Legea învăţământului nr.85/1995, Art.3), derivă din schimbările de tip economic şi social care afectează inclusiv lumea şcolii, derivă din necesitatea de a echilibra aceste schimbări prin acţiuni coerente care să nu perturbe sistemul, ci să-l dirijeze pe o linie ascendentă.

Fiind bine gândit şi verificat în practică, cerându-se de la el un rezultat precis, respectiv realizarea primei alfabetizări, adică învăţarea scrisului, cititului, socotitului, trebuie precizat că s-a achitat bine de această sarcină atât în trecut cât şi în prezent. În multe privinţe învăţământul primar a fost deschis către inovaţii, asimilând, de exemplu, intuiţia odată cu introducerea realizărilor didacticii intuiţiei legate de numele lui J.A.Comenius, ori ideile Şcolii Active privind apropierea învăţământului de nevoile dezvoltării copilului.

În România, reforma sistemului de învăţământ preuniversitar s-a produs după 1989 în lipsa unei politici educaţionale coerente, care ar fi permis abordarea învăţământului ca sistem, au fost abordate domenii sau aspecte punctuale, fără o perspectivă clară a întregului, care ar fi putut să fie orientată de anumite principii, în raport cu anumite obiective precise.

După unele intervenţii reparatorii asupra planului de învăţământ şi programelor/manualelor şcolare în anii 1990/1994, din 1994 a devenit operaţional proiectul de reformă a învăţămânului preuniversitar.

Până în prezent, ieşirile cele mai vizibile în sistem le-au avut componentele Curriculum şi Manualele şcolare. Au fost produse noi programe şcolare pentru învăţământul primar şi pe baza acestora au fost elaborate manualele alternative (3-4 pentru fiecare disciplină obligatorie). Toate acestea vor urmări realizarea obiectivelor generale ale învăţământului primar şi anume:

- asimilarea elementelor de bază ale principalelor limbaje convenţionale (citit, scris, calcul aritmetic);

- stimularea copilului în vederea perceperii cunoaşterii şi stăpânirii mediului apropiat;

- stimularea potenţialului creativ al copilului, înţeleasă ca o activitate socială;

- dezvoltarea achiziţiilor lingvistice şi încurajarea folosirii limbi române, a limbii materne şi a limbilor străine pentru exprimarea în situaţii variate de comunicare;

- dezvoltarea unei gândiri structurate şi a competenţei de a aplica în practică rezolvarea de probleme;

- familiarizarea cu o abordare pluridisciplinară a domeniilor cunoaşterii;

- încurajarea talentului, a expresiei în diferite forme de artă.

Problema supraîncărcării, care apare ca un laimotiv în toate sondajele de opinie cere o soluţionare de alt tip decât aceea a scoaterii pur şi simplu a unor elemente de conţinut. Soluţia este mutarea accentului de pe predarea centrată pe comunicarea informaţiilor, pe un mod de predare care să aibă în vedere în primul rând formarea şi dezvoltarea capacităţilor intelectului, antrenarea gândirii.

Anul şcolar 1998 – 1999 a început cu un nou plan de învăţământ:

a) Planu de învăţământ devine un plan- cadru, cuprinzând un trunchi comun (discipline şi numărul de ore obligatorii) pentru toţi elevii din şcolile de acelaşi fel, astfel încât să fie respectat principiul egalităţii şanselor şi o componentă la decizia şcolii, reprezentând alegerile pe care o şcoală sau alta le va face prin consultarea elevilor şi părinţilor, pentru definirea programului şcolar al elevilor săi (astfel încât să fie respectat principiul diferenţierii sau al asigurării parcursurilor individuale pentru elevi). Astfel, şcolile vor putea avea scheme orare proprii, care vor diferi în funcţie de partea de program aflată la decizia şcolii.

b) Planul- cadru cuprinde şapte arii curriculare, regăsibile pe întreg parcursul şcolarităţii, după cum urmează: Limbă şi comunicare, Matematică şi Ştiinţe ale naturii, Om şi societate, Sport, Tehnologii, Consiliere şi orientare.

În cadrul fiecărei arii curriculare sunt specificate disciplinele obligatorii şi posibilităţile pentru predarea –învăţarea disciplinelor opţionale, numărul de ore aferent acestora fiind indicat, tot ca element de noutate, prin plaje orare (de pildă, între 1-2 sau 1-3 sau 2-3 etc.).

Numărul minim de ore propus pentru fiecare disciplină formează trunchiul comun, respectiv partea minimală obligatorie pentru toţi elevii din şcolile de acelaşi fel, în raport cu care vor fi realizate evaluările cu revelanţă naţională.

Plecând de la planul-cadru al unei şcoli se va completa prin alegeri făcute în „zig-zag“; în anumite cazuri se poate alege numărul maxim de ore propus pentru o disciplină, în alte cazuri se va alege numărul minim de ore propus, deşi sunt oferite intrări pentru disciplinele opţionale (sau pentru teme cross-curriculare) în cadrul fiecărei arii curriculare, şcolile nu-şi vor constitui schemă orară proprie prin discipline/ teme crros-curriculare din toate ariile, ci vor alege acele arii curriculare care reprezintă interes pentru elevi şi care pot oferi o soluţie realistă şi acceptabilă din ambele puncte de vedere: al intereselor elevilor şi al resurselor umane şi materiale de care dispune şcoala.

Preview document

Învățământul Primar - Pagina 1
Învățământul Primar - Pagina 2
Învățământul Primar - Pagina 3
Învățământul Primar - Pagina 4
Învățământul Primar - Pagina 5
Învățământul Primar - Pagina 6
Învățământul Primar - Pagina 7
Învățământul Primar - Pagina 8
Învățământul Primar - Pagina 9
Învățământul Primar - Pagina 10
Învățământul Primar - Pagina 11
Învățământul Primar - Pagina 12
Învățământul Primar - Pagina 13
Învățământul Primar - Pagina 14
Învățământul Primar - Pagina 15
Învățământul Primar - Pagina 16
Învățământul Primar - Pagina 17
Învățământul Primar - Pagina 18
Învățământul Primar - Pagina 19
Învățământul Primar - Pagina 20
Învățământul Primar - Pagina 21
Învățământul Primar - Pagina 22
Învățământul Primar - Pagina 23
Învățământul Primar - Pagina 24
Învățământul Primar - Pagina 25
Învățământul Primar - Pagina 26
Învățământul Primar - Pagina 27
Învățământul Primar - Pagina 28
Învățământul Primar - Pagina 29
Învățământul Primar - Pagina 30
Învățământul Primar - Pagina 31
Învățământul Primar - Pagina 32
Învățământul Primar - Pagina 33
Învățământul Primar - Pagina 34
Învățământul Primar - Pagina 35
Învățământul Primar - Pagina 36
Învățământul Primar - Pagina 37
Învățământul Primar - Pagina 38
Învățământul Primar - Pagina 39
Învățământul Primar - Pagina 40
Învățământul Primar - Pagina 41
Învățământul Primar - Pagina 42
Învățământul Primar - Pagina 43
Învățământul Primar - Pagina 44
Învățământul Primar - Pagina 45
Învățământul Primar - Pagina 46
Învățământul Primar - Pagina 47
Învățământul Primar - Pagina 48
Învățământul Primar - Pagina 49
Învățământul Primar - Pagina 50
Învățământul Primar - Pagina 51
Învățământul Primar - Pagina 52
Învățământul Primar - Pagina 53
Învățământul Primar - Pagina 54
Învățământul Primar - Pagina 55
Învățământul Primar - Pagina 56
Învățământul Primar - Pagina 57
Învățământul Primar - Pagina 58
Învățământul Primar - Pagina 59
Învățământul Primar - Pagina 60
Învățământul Primar - Pagina 61
Învățământul Primar - Pagina 62
Învățământul Primar - Pagina 63
Învățământul Primar - Pagina 64
Învățământul Primar - Pagina 65
Învățământul Primar - Pagina 66
Învățământul Primar - Pagina 67
Învățământul Primar - Pagina 68
Învățământul Primar - Pagina 69
Învățământul Primar - Pagina 70
Învățământul Primar - Pagina 71
Învățământul Primar - Pagina 72
Învățământul Primar - Pagina 73
Învățământul Primar - Pagina 74
Învățământul Primar - Pagina 75
Învățământul Primar - Pagina 76
Învățământul Primar - Pagina 77
Învățământul Primar - Pagina 78
Învățământul Primar - Pagina 79
Învățământul Primar - Pagina 80
Învățământul Primar - Pagina 81
Învățământul Primar - Pagina 82
Învățământul Primar - Pagina 83
Învățământul Primar - Pagina 84
Învățământul Primar - Pagina 85
Învățământul Primar - Pagina 86
Învățământul Primar - Pagina 87
Învățământul Primar - Pagina 88
Învățământul Primar - Pagina 89
Învățământul Primar - Pagina 90
Învățământul Primar - Pagina 91
Învățământul Primar - Pagina 92
Învățământul Primar - Pagina 93
Învățământul Primar - Pagina 94
Învățământul Primar - Pagina 95
Învățământul Primar - Pagina 96
Învățământul Primar - Pagina 97

Conținut arhivă zip

  • Invatamantul Primar
    • cuprins.doc
    • didactic.doc

Alții au mai descărcat și

Utilizarea metodelor interactive în vederea optimizării predării - învățării științelor naturii în ciclul primar

1.INTRODUCERE Daca te poarta gandul peste un an, seamănă un ogor. Dacă te poartă peste zece ani, sădește un pom. Dacă te poartă gândul peste...

Organizarea internă a vocabularului - abordare metodico-stiințifică privind învățământul primar

I. MOTIVAŢIA ALEGERII TEMEI Copiii sunt florile din primăvara vieţii omeneşti, sădite de Dumnezeu pentru bucuria şi iubirea oamenilor. Sufletul...

Specificul Consilierii în Învățământul Primar

Introducere În lucrarea de faţă propun o abordare a problematicii consilierii elevilor în învăţământul primar din perspectiva impusă de contextul...

Rolul evaluării formative în atingerea performanței școlare deosebite

ARGUMENT Pe fiecare dintre noi şcoala ne-a format, ne-a cizelat, a scos din noi ceea ce aveam mai bun. Resursele proprii au fost prelucrate şi în...

Formarea Competențelor Creative la Elevii Mici prin Aplicarea Strategiilor Didactice

PREAMBUL Schimbările sociale din Republica Moldova şi în alte ţări sud-est europene au generat noi atitudini în procesul de educaţie şi instruire...

Jocurile Creative la Orele de Compunere din Învățământul Primar

INTRODUCERE Ideea unei şcoli creative nu este nouă. O întâlnim la gânditorii români, aşa cum ar fi, de exemplu C. Rădulescu-Motru: “Dacă până...

Strategii de stimulare a creativității școlarilor mici

ARGUMENT Fenomen multidimensional, creativitatea apare ca o activitate complexă care se finalizează într-un produs. Ea se manifestă în...

Utilizarea metodelor activ participative în contextul predării semnelor de ortografie și punctuație în învățământul primar

REZUMAT Această lucrare are ca temă „Utilizarea metodelor activ participative în contextul predării semnelor de ortografie şi punctuaţie în...

Te-ar putea interesa și

Evaluarea în Învățământul Primar Tradițional și Modern în Metodele de Evaluare

Motto: ,, Evaluarea este cel mai puternic instrument politic în educaţie.” ( P.Broadfoot ) Motto: ,, Atâta timp cât instrucţia şi educaţia vor...

Organizarea internă a vocabularului - abordare metodico-stiințifică privind învățământul primar

I. MOTIVAŢIA ALEGERII TEMEI Copiii sunt florile din primăvara vieţii omeneşti, sădite de Dumnezeu pentru bucuria şi iubirea oamenilor. Sufletul...

Specificul Consilierii în Învățământul Primar

Introducere În lucrarea de faţă propun o abordare a problematicii consilierii elevilor în învăţământul primar din perspectiva impusă de contextul...

Aspecte Metodologice ale Însușirii Categoriilor Gramaticale de Gen și Număr ale Substantivului la Elevii din Învățământul Primar

CAPITOLUL I. INTRODUCERE I.1. Importanta studierii limbii române în ciclul primar Limba româna reprezinta în esenta continuarea limbii latine...

Rolul Grupei Pregătitoare în Asigurarea Cerințelor de Integrare Optimă a Preșcolarului în Învățământul Primar Școlar

INTRODUCERE Grădiniţa, prin grupa pregătitoare a devenit veriga iniţială a învăţământului, cu sarcini instructiv-educative pentru pregătirea...

Sistemul metodologic de evaluare în învățământul primar - Analiza critică

CONSIDERAȚII INTRODUCTIVE IMPORTANȚA ȘI ACTUALITATEA TEMEI 1.ARGUMENTE TEORETICE ȘI PRACTICE PRIVIND MOTIVAREA ALEGERII TEMEI „Ai toată viaţa...

Dimensiunea temporală în evaluare - evaluarea initială, continuă și finală în învățământul primar

ARGUMENT Cunoaşterea elevului este o acţiune complexă, pentru că obiectul ei se diferenţiază de obiectul altor forme de cunoaştere. A cunoaşte nu...

Jocurile Creative la Orele de Compunere din Învățământul Primar

INTRODUCERE Ideea unei şcoli creative nu este nouă. O întâlnim la gânditorii români, aşa cum ar fi, de exemplu C. Rădulescu-Motru: “Dacă până...

Ai nevoie de altceva?